Cercetează-te în lumina lui Dumnezeu!

Cina

Prin lumina Ta vevem lumina. –Psalm, 36.9

oricine mănâncă pâinea aceasta sau bea paharul Domnului în chip nevrednic, va fi vinovat de trupul şi sângele Domnului….Căci .. îşi mănâncă şi bea osânda lui însuşi, dacă nu deosebeşte trupul Domnului.   1Corinteni, 11.27; 29

Obișnuința, ne este fie prieten, fie dușman, asta depinde de fiecare dintre noi  cum știm să gestionăm fiecare situație în parte. Să nu ne lăsăm duși de valul lumii, ci să discernem cu seriozitate toate lucrurile prin care  trecem. Lăsând viața să curgă înainte, din inerție, putem să pierdem din semnificația unor vorbe sau fapte și să trăim în nepăsare, în  lipsă de vigilență și să nu ne judecăm singuri, acum, și să fim judecați odată cu lumea care nu-l cunoaște pe Dumnezeu.

Atunci, pare a fi benefic pentru cultele care iau Cina Domnului doar odată în fiecare lună, căci pericolul  de a cădea în obijnuință și superficialitate este mai mic. Însă vedem că nu doar pentru “creștinii de duminica” obijnuința și lipsa de cercetare se insinuează ușor-ușor în inima lor.

 Despre Cina Domnului a dat învățătură însuși Domnul Isus,  dar și apostolul Pavel:

Căci am primit de la Domnul ce v-am învăţat; şi anume, că Domnul Isus, în noaptea în care a fost vândut, a luat o pâine. Şi, după ce a mulţumit lui Dumnezeu, a frânt-o şi a zis: „Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu care se frânge pentru voi; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea.” Tot astfel, după Cină, a luat paharul şi a zis: „Acest pahar este legământul cel nou în sângele Meu; să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea, ori de câte ori veţi bea din el.” Pentru că, ori de câte ori mâncaţi din pâinea aceasta şi beţi din paharul acesta, vestiţi moartea Domnului, până va veni El” (Corinteni, 11.23-26)

Domnul a poruncit practicarea a două „taine”: Botezul și Cina

Botezul – actul împlinit de omul cu conștiința trează, curățit în urma pocăinței sincere, când el poate mărturisi un cuget curat primit „prin învierea lui Isus Hristos în inima sa”,prin spălarea naşterii din nou şi prin înnoirea făcută de Duhul Sfânt, pe care L-a vărsat din belşug peste noi, prin Isus Hristos, Mântuitorul nostru(1 Petru, 3.21; Tit, 3.5-6)

CINA DOMNULUI

Domnul a pruncit discipolilor Săi: „să faceţi lucrul acesta spre pomenirea Mea, ori de câte ori veţi bea din el.”

Pentru că, ori de câte ori mâncaţi din pâinea aceasta şi beţi din paharul acesta, vestiţi moartea Domnului, până va veni El

Domnul a dorit ca Cina să fie o masă a iubirii, o agapă la care să participe biserica lui Hristos unde bucuria să fie deplină în toți, în unitate. Dar din cauză că nu toți respectă întrutotul rânduiala lui Dumnezeu, cum s-a întâmplat cu biserica din Corint unde fiecare problemă a ajuns ca rezultat al altor probleme nerezolvate (neascultarea de Cuvântul lui Dumnezeu; nesupunerea autorității Cuvântului și bisericii Domnului), apostolul Pavel e nevoit să vină cu alte precizări și îndrumări.

În biserică, practic există de urmat câșiva pași, identificarea, apoi rezolvarea problemei spirituale ivite, după care se trece la rezolvarea problemelor organizatorice.

1) Înainte de Cină –  fiecare trebuie să se cerceteze pe sine însuși –

Fiecare să se cerceteze, dar, pe sine însuşi, şi aşa să mănânce din pâinea aceasta şi să bea din paharul acesta.” (v.28)

  • e necesară reafirmarea pocăinței mele

2) La Cină – mărturisim ceea ce a poruncit Domnul pentru „pomenirea Mea, ori de câte ori veţi bea din el.” Pentru că, ori de câte ori mâncaţi din pâinea aceasta şi beţi din paharul acesta, vestiţi moartea Domnului, până va veni El.”. La Cină mărturisim cuvântul Evangheliei, cine este Domnul Isus și ce a făcut El pentru mine, pentru tine, pentru oricine.

Reafirmăm încă odată și încă odată, la fiecare Cină, că mântuirea este numai prin jertfa lui Isus de la Calvar (Mielul fără cusur), căci „În nimeni altul nu este mântuire: căci nu este sub cer niciun alt Nume dat oamenilor în care trebuie să fim mântuiţi.” (Fapte, 4.12)

Suntem mântuiți, acum, și mărturisim „Vino Doamne Isuse”. Vedem cum multor oameni (fie mai curând, fie mai târziu), le pier visele și nădejdea în ziua de mâine, dar creștinului speranțele i se reînoiesc în fiecare dimineață, știind că El va reveni și că Mântuirea este în Sângele Lui. El este singura cale pentru Împărăția Cerurilor: „Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” (Ioan, 14.6)

Știți ce e trist?

Trist este că o categorie de oameni  își mărturisește sentința, deoarece „oricine mănâncă pâinea aceasta sau bea paharul Domnului în chip nevrednic, va fi vinovat de trupul şi sângele Domnului. Fiecare să se cerceteze, dar, pe sine însuşi, şi aşa să mănânce din pâinea aceasta şi să bea din paharul acesta. Căci cine mănâncă şi bea îşi mănâncă şi bea osânda lui însuşi, dacă nu deosebeşte trupul Domnului.

Sunt o categorie de oameni care ajung să-și mănânce și să-și bea pedeapsa lui însuși, deoarece prin ceea ce fac își rostesc singuri propria sentință!

Ne aducem aminte de convorbirea dintre Natan și David, cum David a dat rezoluția pentru cel care a comis mișelia: <<David s-a aprins foarte tare de mânie împotriva omului acestuia şi a zis lui Natan: „Viu este Domnul, că omul care a făcut lucrul acesta este vrednic de moarte. Şi să dea înapoi patru miei, pentru că a săvârşit fapta aceasta şi n-a avut milă. Şi Natan a zis lui David: „Tu eşti omul acesta!>> (2 Samuel, 12.5-7)

Până ce ușa harului nu se va închide (atunci când va intra numărul deplin al Neamurilor ce vor fi mântuite), mai există speranță pentru cel păcătos, în mila și îndurarea Domnului. Asta dacă ne-am judeca singuri în lumina Duhului, și dacă ne-am veni în fire căzând cu fața la pământ și ne-am mărturisi păcatul de-a fi cu inima împărțită și mânjită de lucrurile lumii acesteia.

Dar cine-și împietrește inima, osânda lui poate fi veșnică. Singur mă osândesc și mă fac vinovat de trupul și sângele Domnului. Așadar, Sângele lui Isus este:

  • pentru unii, speranță iertare, mântuire, viață veșnică;
  • pentru ceilalți, judecată-condamnare; căci scuzele celor cu vorbe de genul „N-am dat în cap la nimeni și n-am spart casă nimănui” (fără să aducă cu ei vorbe de pocăință, sincere), nu ajută la nimic, căci ucigaș este omul care ‘doar” se mânie și îl insultă pe fratele său:

<< Dar Eu vă spun că oricine se mânie pe fratele său va cădea sub pedeapsa judecăţii; şi oricine va zice fratelui său: „Prostule!” va cădea sub pedeapsa Soborului; iar oricine-i va zice: „Nebunule!” va cădea sub pedeapsa focului gheenei.>> (Matei, 5.22)

Fraților,

Să ne lăsăm cercetați de lumina Cuvântului și Duhului lui Dumnezeu și să pricepem că e valabilă pentru oricine porunca Domnului:

Nu iubiţi lumea, nici lucrurile din lume. Dacă iubeşte cineva lumea, dragostea Tatălui nu este în el.” ( 1 Ioan 2:15)

Și oricine iubește lumea și lucrurile din lume, dragostea Tatălui nu este în el, și, deci, nu are voie să ia Cina în acest chip, nevrednic, căci astfel „îşi mănâncă şi bea osânda lui însuşi, dacă nu deosebeşte trupul Domnului.” – care este sfânt, sfânt, sfânt!

Nu poate omul firesc să fie în împărtășire cu trupul lui Hristoscare este sfânt, căci „Nu puteţi bea paharul Domnului şi paharul dracilor; nu puteţi lua parte la masa Domnului şi la masa dracilor” (1 Corinteni, 10.21)

Nu putem sluji și iubi doi stăpâni, trebuie să ne alipim tare de Domnul Isus și să-L iubim din toată inima și din tot cugetul nostru și să ne dezlipim de tot ce e lumesc (firesc și drăcesc).

Fraților,

pentru îndurarea lui Dumnezeu, vă îndemn să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească. Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită.” (Romani, 12.1-2)

Ce ziceți, putem iubi lumea și lucrările ei, șase zile, apoi o zi să ne aducem aminte de Domnul Isus, că de la El ne vine izbăvirea și să întindem mâna la Cina sfântă …pentru a vesti prețul mântuirii? Iar în continuare să urmăm același ritual, 6 zile cu lumea, una cu Domnul?

Dar apostolul Pavel ne îndeamnă cu multă căldură: „Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită.

Să nu urmăm pașii lumii, să abandonăm lucrările neroditoare ale lumii; să nu trezim firea, nici plăcerile ei, ci să medităm zi și noapte la Legea Domnului! Amin.

Se zice că „a intrat lumea în biserică”, dar ea nu vine cu cei din lume, ci o aduc creștinii firești, dar cuvântul spune: „Cine este nedrept să fie nedrept şi mai departe; cine este întinat să se întineze şi mai departe; cine este fără prihană să trăiască şi mai departe fără prihană. Şi cine este sfânt să se sfinţească şi mai departe!” (Apocalipsa, 22.11)

Să vedem lumina cuvântului care zice:„Ştiu faptele tale: că nu eşti nici rece, nici în clocot. O, dacă ai fi rece sau în clocot! Dar, fiindcă eşti căldicel, nici rece, nici în clocot, am să te vărs din gura Mea. Pentru că zici: „Sunt bogat, m-am îmbogăţit, şi nu duc lipsă de nimic”, şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol…” (Apocalipsa, 3.15-17)

Cum sunt, cu cine mă asemăn? Sunt sfânt și neprihănit, drept în toate căile mele, sau sunt căldicel, sărac, orb și gol?

Să avem mare grijă, pentru ca nu cumva un lucru „bun” (școala, serviciul, prietenii, sportul, muzica, cărțile) să ne țină departe de a-L iubi cu toată ființa noastră pe Cel ce a zis: „Toată puterea Mi-a fost dată în cer şi pe pământ. Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate neamurile, botezându-i în Numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh. Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit. Şi iată că Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârşitul veacului.” Amin. (Matei, 28.18-20)

3) După Cină – a) Îl cunoaștem și-L iubim mai mult pe Domnul Isus.

Pe când şedea la masă cu ei, a luat pâinea; şi, după ce a rostit binecuvântarea, a frânt-o şi le-a dat-o. Atunci li s-au deschis ochii şi L-au cunoscut.” (Luca, 24.30-31)

– b) Alții însă au alte experiențe: „Duhul necurat, când iese afară dintr-un om, umblă prin locuri fără apă şi caută odihnă. Fiindcă n-o găseşte, zice: „Mă voi întoarce în casa mea, de unde am ieşit.” Şi, când vine, o găseşte măturată şi împodobită. Atunci se duce de mai ia cu el alte şapte duhuri, mai rele decât el; intră împreună în casă, se aşază în ea, şi starea de pe urmă a omului aceluia ajunge mai rea decât cea dintâi.

Cel ce a întins cu Mine mâna în blid acela Mă va vinde. […] Iuda… I-a zis: „Nu cumva sunt eu, Învăţătorule?” „Da”, i-a răspuns Isus, „tu eşti!”. A intrat Satana în Iuda… și dus a fost!

Fraților,

Cum comemorăm astăzi Cina? Mă apropii de Domnul să-L cunosc și să-L iubesc tot mai mult, sau mă deschid pentru judecată-condamnare? Îndemnul Duhului este să ne apropiem în chip vrednic – în vrednicia Lui Isus – cu pocăință, să regretăm și să ne doară înfăptuitirea păcatelor și să renunțăm la păcat. Să ne reînnoim pocăința și mărturia noastră. Glorie Domnului! Amin.

1 thought on “Cercetează-te în lumina lui Dumnezeu!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s