Tag Archives: Sămânța bună

Iubiți până la capăt

Însă, înainte de sărbătoarea Paștilor, Isus, știind că I-a sosit ceasul să plece din lumea aceasta la Tatăl și, fiindcă iubea pe ai Săi, … i-a iubit până la capăt.
Ioan 13:1

Iubiți până la capăt

SĂMÂNȚA BUNĂ

Scena cinei i-a descoperit lui Petru un nou aspect din caracterul Domnului Isus și al lucrării Sale, anume preoția Sa cu privire la comuniune. Pe muntele schimbării la față, ucenicul fusese deja introdus în chiar locul comuniunii și Îl auzise pe Tatăl exprimându-Și plăcerea pe care o avea în Fiul Său. Dar Petru urma să învețe ceea ce îi era necesar pentru a avea această comuniune, pentru a o menține sau pentru a reintra în ea dacă ar fi pierdut-o. Noi putem, ca și Petru, să ne bucurăm într-o oarecare măsură de relația noastră cu Dumnezeu, fără să avem o comuniune reală cu El. Comuniunea înseamnă a avea un gând comun cu Tatăl și cu Fiul. Domnul Isus exprima acest adevăr atunci când îi spunea lui Petru: „Dacă nu te spăl Eu, nu ai parte cu Mine”. Continue reading Iubiți până la capăt

Vorbirea creației

Cerurile spun slava lui Dumnezeu și întinderea lor vestește lucrarea mâinilor Lui. O zi istorisește alteia acest lucru … fără grai, fără cuvinte.
Psalmul 19:1-3

SĂMÂNȚA BUNĂ

Vorbirea creației

Ți-ai ridicat vreodată ochii spre cer într-o noapte senină, pentru a privi stelele? Chiar dacă putem vedea o mulțime de stele și cu ochiul liber, totuși cu un telescop putem vedea mult mai multe și suntem cu atât mai uimiți. Oamenii de știință spun că în galaxia noastră sunt milioane de stele și că există milioane de galaxii cu milioane de stele în fiecare dintre ele. Toate acestea vestesc gloria lui Dumnezeu. Continue reading Vorbirea creației

Robul de obște

Va vedea din rodul muncii sufletului Său și va fi satisfăcut. Prin cunoștința Lui, Robul Meu cel drept va îndreptăți pe cei mulți și va purta nelegiuirile lor.
Isaia 53:11

DOMNUL ESTE APROAPE

Iată Robul Meu (15)

Cine poate pătrunde adâncimile suferinței și tulburării sufletului Său? În grădina Ghetsimani vedem ceva din toate acestea. În acel moment extrem de greu, niciunul dintre ucenici nu L-a înțeles. Dar ce a însemnat această suferință pe lângă cea de la cruce, când a fost părăsit de Dumnezeu, în timpul celor trei ceasuri de întuneric? Acolo El a mărturisit păcatele noastre, unul câte unul, și s-a identificat cu ele. Ce muncă a sufletului a fost aceasta pentru Cel care nu a cunoscut păcatul! Continue reading Robul de obște

Crucea zilnică

Apoi a zis tuturor: „Dacă voiește cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-și ia crucea în fiecare zi și să Mă urmeze”.
Luca 9:23

SĂMÂNȚA BUNĂ

Crucea zilnică

A ne lua crucea în fiecare zi nu înseamnă a purta o podoabă sub formă de cruce, ci cu mult mai mult. Purtarea crucii este urmarea renunțării de sine. A-L urma pe Mântuitorul înseamnă a-L imita, iar a-L imita înseamnă a-ți întemeia pe El faptele și gândurile tale. Dar unde găsim putere pentru a le împlini? Ucenicul Petru a spus într-o împrejurare: „Doamne, cu Tine sunt gata să merg chiar și în temniță și la moarte” (Luca 22.33). Continue reading Crucea zilnică

Gânduri asupra rugăciunii colective

Și ei stăruiau în învățătura și în comuniunea apostolilor, în frângerea pâinii și în rugăciuni.
Fapte :42

DOMNUL ESTE APROAPE

Gânduri asupra rugăciunii colective (1)

Sunt multe exemple care arată că rugăciunea colectivă este o parte importantă a vieții adunării, împreună cu închinarea, cu învățătura curată și cu părtășia. La început, creștinii se adunau în mod regulat pentru a fi instruiți în învățătura apostolilor, pentru a frânge pâinea și pentru a se ruga împreună. Când ne rugăm împreună cu alți credincioși, căpătăm încurajare. Rugăciunea colectivă ne unește și ne zidește. Același Duh Sfânt care locuiește în fiecare credincios face ca inimile noastre să se bucure atunci când auzim rugăciuni și laude îndreptate către Domnul și Mântuitorul nostru, legându-ne împreună cu o legătură unică de părtășie, legătură care nu se găsește nicăieri în altă parte. Continue reading Gânduri asupra rugăciunii colective

Vizitatorul ceresc. CAUTĂ SĂ-L GLORIFICI PE DUMNEZEU

Dumnezeu a uns cu Duh Sfânt și cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcând bine și vindecând pe toți.
Fapte 10:.38

SĂMÂNȚA BUNĂ

 

Vizitatorul ceresc

Ce descriere impresionantă avem în versetul de astăzi a vieții Domnului Isus Hristos aici, pe pământ! Domnul Isus este Dumnezeu, dar El a devenit Om pentru a trăi aici spre plăcerea și gloria lui Dumnezeu. Pentru aceasta a fost uns de Dumnezeu cu Duhul Sfânt și cu putere. El, un Vizitator ceresc, un Străin smerit, un Om diferit de ceilalți oameni, a umblat din loc în loc făcând bine și vindecând pe cei care erau apăsați de diavolul. Umblarea Sa a fost unică, încât Natanael a putut spune: „Rabi, Tu ești Fiul lui Dumnezeu, Tu ești Împăratul lui Israel!”. Iar Pilat, după ce L-a cercetat cu amănunțime, a putut exclama: „Iată Omul!”. Continue reading Vizitatorul ceresc. CAUTĂ SĂ-L GLORIFICI PE DUMNEZEU

Iată Robul Meu. Cine este Isus Hristos pentru tine? SPARGE VASUL TĂU…

Iată, Robul Meu va prospera; va fi înălțat și va fi ridicat și va fi foarte sus.
Isaia 52:13

Iată Robul Meu (1)

Cuvântul „Iată” din versetul de mai sus arată că Dumnezeu dorește să ne atragă atenția asupra Celui care este atât de important: „Robul Meu”. Isaia a scris câteva profeții cu privire la Mesia, iar cea din capitolele 52:13–53:12 poate fi considerată cea mai importantă, o adevărată perlă a profeției. Ea a fost scrisă cam cu opt sute de ani înainte de venirea Domnului și oferă detalii exacte cu privire la viața, la suferințele, la moartea și la învierea Sa. Isaia a fost condus de Duhul lui Dumnezeu și a prezis cu o precizie uimitoare lucruri care astăzi ne ating inimile atât de mult. Înainte de a prezenta suferințele Robului (în Isaia 53), el ne atrage atenția cu privire la rezultatele lucrării lui Mesia și la felul cum El avea să fie înălțat (Isaia 52.13). Continue reading Iată Robul Meu. Cine este Isus Hristos pentru tine? SPARGE VASUL TĂU…

Să ne amintim. SPARGE VASUL TĂU DE ALABASTRU

Oricine crede că Isus este Hristosul este născut din Dumnezeu; și oricine Îl iubește pe Cel care a născut îl iubește și pe cel născut din El.
1 Ioan 5:1

Învățătura despre nașterea din nou este esențială pentru creștinism. Acest subiect produce confuzie pentru mintea omenească, însă credința recunoaște că omul vechi nu poate fi compatibil cu dreptatea lui Dumnezeu. Este nevoie de o transformare completă, prin actul nașterii din nou, care este clar prezentat nu doar aici, de către Ioan, ci și în alte părți ale Noului Testament, de către Petru, Iacov și de către Domnul Însuși. Continue reading Să ne amintim. SPARGE VASUL TĂU DE ALABASTRU

„Absent la petrecere”

SĂMÂNȚA BUNĂ

” …au văzut Pruncul…, s-au aruncat cu fața la pământ și i s-au închinat; apoi și-au deschis vistieriile și i-au adus daruri…” Matei 2:11

„Absent la petrecere”

Prima mențiune despre nașterea Domnului Isus Hristos comemorată pe 25 decembrie a fost în vremea lui Constantin, cam prin anul 325. Data exactă a nașterii Mântuitorului nu se cunoaște. Nicio scriere nu ne spune dacă primii creștini comemorau nașterea Domnului Isus. Astăzi, Crăciunul se sărbătorește printr-un amestec neobișnuit de practici păgâne și religioase. Într-o scriere cu titlul „Absent la petrecere” se spune că mulți oameni se complac în petreceri, distracții și divertisment în timpul sărbătorilor. De Domnul Isus Hristos nici prin cap nu le trece. Domnul lipsește de la petrecere și cu siguranță că nici nu s-ar simți bine dacă ar fi venit. Cum crezi că ar arăta o petrecere la ziua de naștere a cuiva fără persoana care ar trebui sărbătorită? Continue reading „Absent la petrecere”