Tag Archives: Lidia Miu

Omul care „se ruga blestemând”

SĂMÂNȚA BUNĂ

Dar, înainte de toate, … să nu vă jurați nici pe cer, nici pe pământ, nici cu vreun alt fel de jurământ, … ca să nu cădeți sub judecată.

Iacov 5:12

Omul care „se ruga blestemând”

Un credincios a trecut într-o seară pe lângă un om care blestema, dar n-a avut curajul să intre în vorbă cu el. Conștiința lui a fost însă neliniștită toată noaptea.

A doua zi dimineața s-a dus în același loc, cu speranța că îl va reîntâlni pe cel care blestemase. Și, într-adevăr, l-a întâlnit. Bărbatul a fost dintr-odată abordat prietenește: „Bună dimineața, prietene! Vă așteptam”. — „Domnule, cred că este o eroare, pentru că eu nu vă cunosc.” — „Nici eu nu vă cunosc, dar v-am văzut aseară când mergeați acasă de la muncă și acum am venit să vă revăd.” Continue reading Omul care „se ruga blestemând”

IZVOARE ÎN DEŞERT – 3 Ianuarie

… şi eu voi veni încet pe urmă, la pas cu turma,  care va merge înaintea mea, şi la pas cu copiii …  (Geneza 33:14)

Ce imagine minunată a grijii lui Iacov pentru turmă şi pentru copii! El n-ar îngădui ca ei să meargă prea repede nici măcar o zi. El nu i-ar fi condus la pasul cu care un om puternic ca Esau putea să meargă şi se aştepta ca şi ei să meargă, ci doar atât de repede cât putea fiecare. Ştia exact cât de mult puteau face într-o zi şi ţinea cont de aceasta când planifica desfăşurarea călătoriei lor. Doar făcuse acelaşi traseu prin pustiu cu ani în urmă, şi cunoştea din proprie experienţă ce căldură era şi cât de lung şi accidentat era drumul. De aceea a spus: „ …şi eu voi veni încet pe urmă…“, „… căci n-aţi mai trecut pe drumul acesta …“ (Iosua 3:4). Continue reading IZVOARE ÎN DEŞERT – 3 Ianuarie

IEȘI DIN CERC ÎN ANUL CARE VINE!

„Domnul mi-a zis: „Vă ajunge de când ocoliţi muntele acesta. Întoarceţi-vă spre miazănoapte” (Deuteronomul 2:2-3)

Un biolog a făcut un experiment cu omizi așezate în cerc. El a pus mai multe omizi pe marginea unui ghiveci în care se afla o plantă, în așa fel încât prima omidă să atingă cu capul coada ultimei omizi, fără să existe pauză între ele. Micile creaturi au mers pe buza ghiveciului o săptămână întreagă, după care au murit de epuizare și de foame. Niciuna dintre ele nu a ieșit din rând și nu s-a aventurat spre plantă ca s-o mănânce. Hrana se afla doar la câțiva centimetri depărtare, însă instinctul lor de turmă a fost mai puternic decât instinctul de a mânca și de a supraviețui.

Cam același lucru s-a întâmplat cu o întreagă generație de iudei, despre care ne vorbește Biblia (în cărțile Exodul, Numeri, Deuteronomul): s-au învârtit în cerc, în pustie, timp de patruzeci de ani, chiar dacă se aflau la câțiva kilometri de Țara promisă. Dacă astăzi ți se pare (sau ești sigur) că te învârți în cerc, oprește-te și pune-ți următoarele trei întrebări: Continue reading IEȘI DIN CERC ÎN ANUL CARE VINE!

ÎNCEPE ACUM!

“Înţelepciunea este în faţa omului priceput, dar ochii nebunului o caută la capătul pământului.” (Proverbe 17:24)
     

Oamenii de succes au un lucru în comun: au dezvoltat obiceiul de a face ceea ce oamenii fără succes nu sunt dispuși să facă. De exemplu, cu toții ne dorim mai mulți bani, dar nu toți suntem dispuși să muncim mai mult. Cu toții ne dorim să fim supli și să arătăm bine, dar nu suntem dispuși să mâncăm sănătos și să facem sport zilnic. Principiile de bază ale succesului sunt angajamentul și perseverența.

Fără angajament nu începi niciodată și fără perseverență nu termini niciodată. Începutul e partea cea mai dificilă, deoarece născocim o sumedenie de motive să nu facem respectivul lucru. Continue reading ÎNCEPE ACUM!

Credința – Remediu și antidot în vreme rea

DOMNUL ESTE APROAPE

Cât de plăcute sunt locașurile Tale, Doamne al oștirilor!

Psalmul 84:1

Inima care L-a găsit pe Dumnezeu tânjește după a locui împreună cu El. Această dorință i-a făcut pe ucenici, pe muntele schimbării la față, să ridice acolo trei corturi. Totul avea un caracter iudaic, bineînțeles, însă ei nu puteau suferi gândul că Domnul avea să plece. Doreau ca El să rămână cu ei; doreau să-L țină aici jos. Domnul nu putea rămâne aici, însă le-a lăsat, lor și nouă, cuvinte de mângâiere, precum: „Să nu vi se tulbure inima; credeți în Dumnezeu, credeți și în Mine. În casa Tatălui Meu sunt multe locuințe. Dacă nu ar fi așa, v-aș fi spus; pentru că Mă duc să vă pregătesc un loc” (Ioan 14.2). Continue reading Credința – Remediu și antidot în vreme rea

De la invidie la fericire

SĂMÂNȚA BUNĂ

Cât pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu. În Stăpânul Domnul mi-am pus încrederea.

Psalmul 73:28

De la invidie la fericire

Psalmistul Asaf spunea odinioară: „eram invidios față de cei aroganți, când vedeam prosperitatea celor răi”. Concluzia la care ajunge acum acest psalmist ne îndreptățește să ne întrebăm ce anume a produs schimbarea. Înainte, Asaf era nefericit și nemulțumit și îi invidia pe cei aroganți și răi. Cu Asaf, în această stare de invidie, se aseamănă tot neamul omenesc, chiar dacă mulți au o oarecare formă de evlavie, fără putere însă. Continue reading De la invidie la fericire

Cine seamănă vânt…& Ești într-un moment de cumpănă?

SĂMÂNȚA BUNĂ

Semănați cu dreptate și veți secera potrivit cu îndurarea … Este timpul să-L căutați pe Domnul, până ce va veni … dreptatea.

Osea 10:12

Cine seamănă vânt…

Un om arogant stătea de vorbă cu un prieten de-al său cu teamă de Dumnezeu:

— Doar nu sunt un copil, ca să mă tem de Dumnezeu! Eu sunt ateu!

— Faci rău că nu lepezi de la tine această orbire a mândriei tale, i-a spus credinciosul.

După un timp, omul mândru a venit la cel credincios și i-a zis:

— Prietene, am pățit-o rău de tot. Fiul meu m-a dat afară din casă. I-am dat casa, pentru ca el să mă îngrijească până la moarte și acum m-a alungat.

— Dar bine, prietene, se vede că feciorul tău te-a auzit mereu spunând că ție nu ți-e teamă de Dumnezeu. Și atunci și-o fi zis în mintea lui: Dacă tata nu se teme de Dumnezeu, eu de ce să mă tem de el? Acum seceri ce ai semănat. Este scris că cine seamănă vânt culege furtună. Continue reading Cine seamănă vânt…& Ești într-un moment de cumpănă?