Dragostea lui Dumnezeu față de noi

În aceasta a fost arătată dragostea lui Dumnezeu față de noi, că Dumnezeu L-a trimis în lume pe singurul Său Fiu, ca noi să trăim prin El.
1 Ioan 4:9

În grădina Eden, Satan a folosit metoda punerii la îndoială a intențiilor lui Dumnezeu. El a sădit sămânța îndoielii cu privire la dragostea și la bunătatea lui Dumnezeu, spunând că El știa că, în ziua când Adam și Eva aveau să mănânce din pomul interzis, ochii aveau să li se deschidă și ei aveau să fie ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul (Geneza 3.5).

Acesta era un adevăr parțial, fiindcă ei aveau într-adevăr să cunoască binele și răul, însă minciuna fatală stătea în afirmația că aveau să fie ca Dumnezeu. Era acolo, de asemenea, insinuarea vicleană că Dumnezeu le oprea ceva bun și că nu-i iubea cu adevărat.

Calea îngustă-dificilă și albinele unchiului Dumitru

“Duhul pe care L-a pus Dumnezeu să locuiască în noi ne vrea cu gelozie pentru Sine.”

 Iacov 4:5

 

Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi

“Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viaţă, şi puţini sunt cei ce o află.” – Matei, 7:14

 

Cu peste 10 ani în urmă mă aflam  în vizită la unchiul meu Dumitru, în satul Sf. Gheorghe, o așezare de țărani români, harnici și gospodari, pe teritoriul căruia s-a ridicat pentru aducerea în amintire a evenimentelor petrecute în 1944-45, Monumentul Eroilor Celui de-al Doilea Război Mondial, de la Oarba de Mureș.

Gândul zilei: Răspândește prezența lui Dumnezeu

„Drugii… nu vor fi scoși”

(Exod 25:15)

Chivotul Legământului reprezenta prezența lui Dumnezeu în mijlocul poporului. Când l-au luat filistenii, ei au fost loviți cu bube. Când l-au pus în casa lui Dagon acesta a căzut la pământ în fața Chivotului (1 Samuel 5).

Învățătura acestei relatări este – nu te juca cu lucrurile lui Dumnezeu! Chiar dacă nu ești pregătit să-L slujești pe Dumnezeu, cel puțin fii înțelept și privește-L cu respect. Când evreii i-au cucerit pe filisteni, David a decis să readucă Chivotul, simbolul prezenței lui Dumnezeu, acasă la Ierusalim.

Allah este dumnezeul care s-a descoperit prin Sfânta Scriptură?

Pastor Ioan Joldeș:  Allah este dumnezeu?  

Aceasta este întrebarea în jurul căreia s-au iscat o mulţime de discuţii (în lumea virtuală) în zilele acestea între credincioşii evanghelici români.

La această întrebare au fost date cel puţin trei răspunsuri:

1. Da.

2. Nu ştim sigur; există această posibilitate.

3. Nu! Categoric nu!

Toţi cei ce au oferit un anumit răspuns se pretind a fi creştini.

Mănunchiul de chei

El însusi a zis.

 Evrei 13:5 

Dacă ne putem prinde de aceste cuvinte prin credință, avem în mâini o armă de neînvins. Există vreo îndoială care să nu fie nimicită de această sabie cu două tăișuri? Care este temerea care să nu cadă lovită de moarte în fața acestei săgeți a legământului lui Dumnezeu?  Când ne putem ascunde în spatele bastionului pe care scrie „El însuși a zis”

Promisiunile Lui Dumnezeu sunt pentru toți

Nicidecum n-am să te las, cu nici un chip nu te voi părăsi.

Evrei 13:5 

Nici o făgăduință nu poate fi interpretată în sens personal. Orice ar fi promis Dumnezeu unuia din sfinții Săi, le-a promis tuturor. Când deschide un izvor pentru unul, pot să bea toți. Când deschide o ușă prin care oferă hrană, s-ar putea să o facă pentru un om care moare de foame, dar toți sfinții înfometați pot să mănânce de acolo. Nu contează că a promist ceva lui Avraam sau lui Moise, credinciosule; El a prevăzut că vei fi și tu inclus în legământ.

Cine mângâie ca Dumnezeu?

Dumnezeu… mângâie pe cei smeriti. 

2 Corinteni 7:6

Cine mângâie ca Dumnezeu? Du-te la un copil al Său sărac si nenorocit si vorbeste-i despre făgăduintele Sale minunate; sopteste-i la ureche cuvinte de mângâiere. El este ca o vipera surdă; nu ascultă glasul fermecătorului. Bea din fântâna amărăciunii, si oricât l-ai mângâia, n-o să scoti de la el decât câteva vaiete resemnate. N-o să auzi nici psalmi de laudă, nici osanale, nici cântări de veselie.

Dar lasă-L pe Dumnezeu să vină la copilul Său;  lasă-L să-i ridice fața, și să sădească speranța în ochii înlăcrimați.

CÂSTIGA RAZBOIUL PERSONAL ÎMPOTRIVA SATANEI (1)

FIȚI TREJI ȘI VEGHEAȚI!

„Fiţi treji, şi vegheaţi”  – 1 Petru 5:8

Când două state se hotărăsc să pună capăt unui conflict, conducătorii lor semnează tratate care prilejuiesc refacerea relaţiilor de pace şi prietenie între ele. Moartea şi învierea lui Hristos l-au învins pe Satana definitiv şi irevocabil. Apoi Hristos cel victorios „S-a suit sus, a luat robia roabă“. (Efeseni 4:8). El a fost reprimit în cer în calitatea Sa de învingător.

Eşti întotdeauna plin de prospeţime?

Dacă un om nu se naşte din nou, nu poate vedea împărăţia lui Dumnezeu.

Ioan 3:3

Uneori suntem plini de prospeţime când e vorba de a participa la o strângere de rugăciune, dar nu suntem tot aşa când e vorba de a curăţa bocancii.

Naşterea din nou din Duhul este o lucrare evidentă a lui Dumnezeu, la fel de misterioasă ca vântul şi la fel de surprinzătoare ca însuşi Dumnezeu. Nu ştim unde începe; este ascunsă în adâncurile vieţii noastre personale. Naşterea din nou, de sus, este un început nepieritor, perpetuu şi etern, o prospeţime continuă a gândirii, vorbirii şi trăirii, este o surpriză continuă a vieţii lui Dumnezeu. Lipsa de prospeţime este un indiciu că ceva nu este în ordine în legătura noastră cu Dumnezeu.

Cât de minunat este Numele Tău pe tot pamântul!

Psalm  8

.
(Către mai marele cântăreţilor. De cântat pe ghitit. Un psalm al lui David.)

.
1.  Doamne Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul! Slava Ta se înalţă mai presus de ceruri.

2. Din gura copiilor şi a celor ce sug la ţâţă, Ţi-ai scos o întăritură de apărare împotriva potrivnicilor tăi, ca să astupi gura vrăjmaşului şi omului cu dor de răzbunare.

3. Când privesc cerurile – lucrarea mâinilor Tale – luna şi stelele pe care le-ai făcut,

4. îmi zic: Ce este omul, ca să Te gândeşti la el? Şi fiul omului, ca să-l bagi în seamă?