De la invidie la fericire

SĂMÂNȚA BUNĂ

Cât pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu. În Stăpânul Domnul mi-am pus încrederea.

Psalmul 73:28

De la invidie la fericire

Psalmistul Asaf spunea odinioară: „eram invidios față de cei aroganți, când vedeam prosperitatea celor răi”. Concluzia la care ajunge acum acest psalmist ne îndreptățește să ne întrebăm ce anume a produs schimbarea. Înainte, Asaf era nefericit și nemulțumit și îi invidia pe cei aroganți și răi. Cu Asaf, în această stare de invidie, se aseamănă tot neamul omenesc, chiar dacă mulți au o oarecare formă de evlavie, fără putere însă.

Cum a dispărut întreaga invidie a lui Asaf? Împrejurările exterioare nu s-au schimbat, însă el a descoperit ce este Dumnezeu pentru el, iar aceasta era ceea ce îi dădea pace, odihnă și mulțumire. În 1 Timotei 6.6 citim: „Negreșit, evlavia însoțită de mulțumire este un mare câștig”. De când a intrat în locașul sfânt al lui Dumnezeu, bunurile acestei lumi și-au pierdut forța de atracție pentru Asaf.

Toți cei care își văd neputința de îndreptare trebuie să știe că există o singură cale – și că nu este omenească, ci dumnezeiască. Mântuitorul ne cheamă să mergem la El așa cum suntem, cu starea noastră nefericită. Cei care recunosc faptul că nu se pot îndrepta singuri și astfel își pun încrederea în Mântuitorul vor primi o natură nouă, capabilă să facă binele, capabilă să se bucure de bunătățile pregătite de Domnul Isus Hristos pentru cei care sunt ai Lui. Aceasta este calea de la invidie la fericire! A străbătut-o Asaf. Să pășim și noi pe ea cu încredere!

***

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

CUM SĂ NE DEZVOLTĂM RĂBDAREA – Fundația SEER

„Necazul aduce răbdare” (Romani 5:3)

Ați observat că pe măsură ce înaintăm în vârstă avem tendința de-a deveni mai răbdători, chiar dacă avem tot mai puțin timp la dispoziție?!

Nu vi se pare interesant?! Oare de ce? Datorită perspectivei! Problemele noastre nu s-au schimbat chiar atât de mult, dar s-a schimbat perspectiva noastră. Lucruri care mai demult ne supărau așa de tare, acum nu ne mai supără, deoarece am trăit suficient de mult pentru a vedea și înțelege altfel lucrurile, să fim siguri că „harul Său ne este îndeajuns” (vezi 2 Corinteni 12:9).

Odată ce am înțeles că nu e mare lucru – și majoritatea nu-s mare lucru! – putem spune: „Am trecut pe acolo, știu ce înseamnă!” În loc să ne măcinăm și să ne văicărim, atitudini care oricum nu dau rezultate și care ne fură bucuria, noi am învățat să-L lăudăm pe Dumnezeu: „Mare este credincioșia Ta, Dumnezeule Tată; la Tine nu există nici o umbră de schimbare; Tu ești neschimbat, mila Ta este la fel; ai fost, vei fi și ești în veci de veci.”

Asemenea lui Iosif, putem privi în urmă la momente din viață în care am crezut că n-o vom scoate la capăt, și la situații în care am crezut că nu vom supraviețui, și să spunem: „voi, negreşit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău, dar Dumnezeu a schimbat răul în bine” (Geneza 50:20). Da, perspectiva produce răbdare: „ne bucurăm chiar şi în necazurile noastre; căci ştim că necazul aduce răbdare, răbdarea aduce biruinţă în încercare, iar biruinţa aceasta aduce nădejdea. Însă nădejdea aceasta nu înşală, pentru că dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul Sfânt, care ne-a fost dat.” (Romani 5:3-5).

Deci, lasă-L pe Dumnezeu să-ți dezvolte răbdarea, astăzi – și începând de astăzi!

__________________________

Meditatii trimise de Lidia Miu

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s