Genealogiile – Importante pentru Dumnezeu

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

 

Aceștia sunt fiii provinciei, care s-au suit din captivitate, dintre cei care fuseseră deportați, pe care i-a deportat Nebucadnețar, împăratul Babilonului, și care s-au întors la Ierusalim și în Iuda, fiecare în cetatea lui … Numărul bărbaților poporului Israel: Fiii lui Pareoș, două mii o sută șaptezeci și doi; fiii lui Șefatia, trei sute șaptezeci și doi; fiii lui Arah, șase sute cincizeci și doi … bărbații din Micmas, o sută douăzeci și doi; bărbații din Betel și din Ai, o sută douăzeci și trei; bărbații celuilalt Nebo, cincizeci și doi.
Neemia 7: 6-10, 31-33

Genealogiile – Importante pentru Dumnezeu

De câte ori nu am ajuns cu toții la astfel de pasaje și am trecut imediat peste ele, trecând la următorul capitol! Numele străine de obicei nu înseamnă mai nimic pentru noi. În plus, sunt și greu de citit și de pronunțat. Atunci de ce le-a așezat Dumnezeu în Cuvântul Său?

„Nu vă bucurați de aceasta, că duhurile vi se supun; ci bucurați-vă că numele voastre sunt scrise în ceruri”, le-a spus Domnul celor șaptezeci de ucenici, după ce aceștia se întorseseră din misiunea în care fuseseră trimiși (Luca 10.20). Bunul Păstor Își cheamă oile pe nume (Ioan 10.3). Până și perii capului nostru ne sunt numărați (Matei 10.30).

Dumnezeu ține cont de orice lucru, cu o precizie infinită. Câteodată, El ne spune doar numărul soldaților din armata lui Israel și din armatele vrăjmașe, însă, ca aici în Neemia 7 sau în Ezra 2, vedem cum fiecare familie și fiecare individ sunt menționați, ceea ce arată valoarea și importanța lor în ochii lui Dumnezeu. El îi prezintă pe unii după familii, pe alții după cetăți, iar pe alții după ocupațiile lor.

El ne cunoaște și pe noi în totul; știe orice detaliu din viața noastră și continuă să ne iubească! În curând, „fiecare își va primi lauda de la Dumnezeu” (1 Corinteni 4.5). Cât de recunoscători ar trebui să fim pentru o astfel de grijă, care merge până la cel mai mic detaliu!

E P Vedder, Jr

***


SĂMÂNȚA BUNĂ

 

” …știm că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iu-
Romani 8.28

Totul spre bine?

Noi  nu  înțelegem  tot  ce  întâmpinăm  în  viață.  Multe întrebări rămân fără răspuns pe pământ. Dar ceva vrem să reținem: tot ce trăim și prin tot ce trecem, acționează spre binele nostru!

„Toate lucrurile!” Nu sunt numai împrejurările bune sau întâmplările pozitive. Nu, și greutățile din viață sunt cuprinse aici – da, tot ce nu ne-am fi dorit. Poate să fie vorba chiar de rău, căci Dumnezeu poate scoate din el bine:

„Dumnezeu a schimbat răul în bine” (Geneza 50.20). Toate aceste lucruri „lucrează împreună”. Este un ansamblu dumnezeiesc de întâmplări din viața noastră. Adesea ne întrebăm: De ce a trebuit să mi se întâmple mie aceasta sau cealaltă? Aici uităm că Dumnezeu permite să lucreze fiecare întâmplare pentru a-Şi atinge scopul Său în viața noastră.

Acest scop este clar definit: totul trebuie să lucreze „spre bine”. Noi avem propriile noastre imaginații despre ce trebuie să fie bine pentru noi. Dar modul nostru de vedere este foarte restrâns. Dumnezeu vede mai departe decât noi. Cineva a asemănat evenimentele din viața noastră cu medicamentele, pe care Dumnezeu ni le prescrie pentru tratament. Aceste tablete pot avea un gust mai amar, dar toate au aceeași remarcă dumnezeiască: „să-ți facă bine apoi” (Deuteronom 8.16). Adesea nu înțelegem acțiunea lui Dumnezeu cu noi. Totuși vrem să ne încredem în El. El are numai gânduri bune pentru noi.

***


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DIFERENȚE ÎNTRE SAMSON ȘI SAMUEL (4)

„Până aici Domnul ne-a ajutat.” (1 Samuel 7:12)

A patra diferență majoră dintre Samson și Samuel a constat în responsabilitate.

Samson a avut o atitudine trufașă, și nu găsea de cuviință să dea socoteală cuiva. Era un „hoinar singuratic” care refuza să lucreze cu ceilalți. Încercările sale răzlețe de-a elibera poporul lui Dumnezeu au dat motiv filistenilor să impună iudeilor taxe mai mari și să le îngreuneze traiul. Pe de altă parte, Samuel a lucrat în consens cu ceilalți. Când el s-a rugat, Dumnezeu a dat poporului o victorie spectaculoasă asupra dușmanului; Samuel a refuzat să accepte laudele, „a luat o piatră pe care a pus-o între Miţpa şi Şen, şi i-a pus numele Eben-Ezer (Piatră de ajutor), zicând: „Până aici Domnul ne-a ajutat.”

Samson era preocupat de propria lui persoană, Samuel era orientat spre ceilalți. Psalmistul a spus: „Iată, ce plăcut şi ce dulce este să locuiască fraţii împreună! …acolo dă Domnul binecuvântarea, viaţa pentru veşnicie.” (Psalmul 133:1,3). Secretul umblării în binecuvântarea lui Dumnezeu nu este să acționezi de unul singur, ci să cooperezi cu ceilalți. Așa a făcut biserica Noului Testament. Citim în Faptele Apostolilor 4:21: „I-au ameninţat din nou, şi i-au lăsat să plece… După ce li s-a dat drumul, ei s-au dus la ai lor.” Când apostolii au fost atacați, „ei s-au dus la ai lor.” Ei erau în legătură cu cei care au știut să-i sfătuiască și să-i îndrume, să-i întărească și să-i încurajeze, să se roage și să le împărtășească din Cuvântul lui Dumnezeu.

Și tu ai nevoie de așa ceva! Nu-ți poți permite să aștepți până vine necazul, ca să creezi astfel de relații. Pune azi bazele unor astfel de relații, și ele îți vor fi de ajutor în vremuri de restriște!

***

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

1 Petru 1.13-25

Adevărul, aşa cum îl prezintă apostolul, are drepturi şi efecte asupra noastră, el fiind centura care ne încinge mintea şi care ne stăvileşte imaginaţia (v. 13; Efeseni 6.14). Şi de acest adevăr trebuie noi să ascultăm. Noi, cei care odinioară umblam printre „fiii neascultării” (Coloseni 3.6,7), am devenit „copii ascultători” (v. 14): nu numai ascultare de Isus Hristos, ci ascultarea lui Isus Hristos (v. 2), adică asemenea cu a Lui, motivată de dragostea faţă de Tatăl (Ioan 8.29; 14.31).

De altfel, aici toate lucrurile sunt în contrast cu Vechiul Testament. Nu cu argint, nici cu aur, nici cu vreun lucru oarecare am putut fi noi răscumpăraţi (Exod 30.11-16; Numeri 31.50), ci cu sângele scump al lui Hristos. Pe noi nu naşterea naturală, ca pe israeliţi, ne face să avem drepturile şi privilegiile poporului lui Dumnezeu nimeni să nu creadă că este copil al lui Dumnezeu numai prin faptul că are părinţi creştini! Noi suntem regeneraţi prin Cuvântul incoruptibil, viu, permanent. Sfinţenia cerută în toată comportarea noastră răspunde acestei noi naturi; noi Îl chemăm pe Dumnezeul sfânt ca Tată (v. 15-17). Sfinţenia este şi consecinţa valorii la care apreciază El jertfa Mielului desăvârşit.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s