Întrebări arzătoare

SĂMÂNȚA BUNĂ

„Isus i-a răspuns: « …oricui va bea din apa pe care i-o voi da Eu în veac nu-i va fi sete…»”
Ioan 4.13,14

Întrebări arzătoare

„Vă dorim un concediu frumos…

…iar în ce privește vremea, aveți nevoie de noroc. De altfel,  dumneavoastră  puteți  contribui  mult  prin  faptul  că începeți fără griji concediul în cele mai frumoase săptămâni ale anului.”– Astfel scria asigurarea în reclama ei.

Şi dacă totuși în ciuda tuturor pregătirilor, nu va fi cum îți dorești? … Tot timpul ploaie, dar deloc vânt pentru surfing, în timpul drumeției te alegi cu piciorul rupt, ambuteiaj de ore în șir pe drumul spre casă? Ei bine, și acestea se pot consola cumva. Există alte lucruri mai grave decât un concediu ruinat. De exemplu: să pierzi veșnicia, pentru că nu te-ai pregătit.

Îmi permiți să continui în acest sens reclama? Te-ai gândit de exemplu:

Ce posibilități există să îți petreci veșnicia? Care posibilitate ai dori să o alegi?

Cum se ajunge la această țintă? Ce te așteaptă acolo?

Cât timp mai ai pentru a te hotărî?

Ce se întâmplă, dacă amâni așa mult timp să te decizi?

De ce spune Biblia: „Astăzi, dacă auziți glasul Lui, nu vă împietriți inimile!” (Evrei 4.7)?


CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

DORINȚA DUPĂ CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU

„Cuvântul lui Dumnezeu… pătrunde până acolo că desparte sufletul şi duhul.” (Evrei 4:12)

Când citești Biblia, Dumnezeu îți dă puterea și călăuzirea pentru viață, pe care nu le poți găsi nicăieri altundeva.

Elifaz i-a spus patriarhului Iov: „El face rana, şi tot El o leagă; El răneşte, şi mâna Lui tămăduieşte” (Iov 5:18).

Este ceea ce face Dumnezeu în timp ce citești Scriptura. „Cuvântul lui Dumnezeu este… mai tăietor ca o sabie…” Lumea vede faptele noastre, însă când stăm singuri cu Dumnezeu și deschidem Scripturile, El ne descoperă ceea ce suntem. El scoate la lumină probleme vechi, nerezolvate și ne ajută să le înfruntăm. El ne confruntă obiceiurile încăpățânate și ne arată cum să le învingem. El ne arată atitudinile egoiste și lipsite de dragoste, și ne dă șansa să ne pocăim și să ne schimbăm calea.

Vechii quakeri aveau o vorbă: „Păcatul te va ține departe de Biblie, iar Biblia te va ține departe de păcat.”

Poate că spui: „Când mă trezesc dimineața, sunt atât de ocupat, încât nu am timp să citesc Biblia.”

Atunci citește-o când te întorci seara acasă!

Iar dacă spui: „Când ajung acasă seara, sunt epuizat și nu mă pot concentra la nimic!” – înseamnă că trebuie să-ți rearanjezi prioritățile. Dacă petreci ore în șir uitându-te la televizor, cu siguranță că ai avea timp și să citești Biblia în fiecare zi.

În realitate, noi ne facem timp pentru lucrurile pe care ni le dorim, pe care le prețuim și care ne plac.

Așadar, roagă-L pe Dumnezeu să-ți dea o dorință mai mare pentru Cuvântul Său.

Apoi citește Biblia – și vei vedea cum dorința ta după Scriptură va crește!

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul V de Jean Koechlin

Galateni 5.1626

Domnul ne explică după ce se poate recunoaşte o lucrare, dacă este a cărnii sau dacă este din Duhul (citiţi Matei 7.1620; Ioan 3.6).

„Un pom bun nu poate să facă roade rele”. Cele din versetele 1921 nu pot deci să provină decât din pomul rău: carnea. Iar carnea este încă în fiecare dintre noi, cu acelaşi potenţial redutabil. Dacă însă suntem „ai lui Hristos” (v. 24), în noi rămâne de asemeni o altă Putere să acţioneze: Duhul Sfânt. El ne face să trăim (v. 25) şi El ne face să umblăm (v. 16, 25); El Se împotriveşte cărnii (v. 17); El ne conduce (v. 18); El aduce la maturitate roada Sa proprie, imposibil de confundat cu o alta, un ciorchine preţios, căruia versetul 22 îi enumeră nouă „boabe” delicioase: dragoste, bucurie, pace.

Din nefericire însă, un pom poate rămâne neroditor dacă întreaga sa forţă se risipeşte în vlăstari inutili crescând din partea de jos. Ce face atunci grădinarul? Taie aceste mlădiţe, pentru ca seva să circule din nou îmbelşugat prin ramurile altoite. Aceasta este semnificaţia versetului 24.

„Cei ai lui Hristos au răstignit carnea” la întoarcerea lor la Dumnezeu. Prin credinţă, ei sau supus sentinţei morţii pronunţate asupra întregii lor naturi (pomul sălbatic a fost tăiat pentru a fi altoit). De atunci încolo, ei trebuie să judece în ei manifestările cărnii: patimi şi pofte.

„Dacă trăim în Duh, în Duh să şi umblăm” (v. 25).

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s