SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

cef42675d54b9b2a6768da72cd42597chttp://nowheresoonthere.blogspot.com

11 Ianuarie 2017

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI       Volumul IV

Psalmul 51

Psalmul 51 a fost scris de David în împrejurări deosebit de umilitoare (2 Samuel 12). Găsim aici dezvăluite sentimentele pe care le stârneşte în suflet o convingere reală a păcatului şi totodată drumul pe care-l trasează Duhul Sfânt pentru refacerea comuniunii.

Să urmărim dureroasele sale etape: mărturisirea păcatului comis (v. 3); conştientizarea faptului că Dumnezeu a fost Cel lezat, nu numai cutare sau cutare persoană (v. 4); păstrarea vie a adevărului că firea noastră este rea (v. 5); gândul îndreptat spre ce aşteaptă Dumnezeu, ca „adevărul să fie în omul dinăuntru” (să nu uităm niciodată versetul 6!); dorinţa de a avea o conştiinţă curată şi dreaptă (v. 10); în sfârşit, nevoia de a reveni la sfinţenia practică (v. 11), la bucuria şi la slujirea devotată (v. 8 şi 12). Odată restaurat, credinciosul va fi pregătit să le spună şi altora despre harul prin care el a fost iertat (v. 13; comp. cu Luca 22.32).

Toată această lucrare nu implică nici aducerea vreunei jertfe (v. 16), nici vreun act de «penitenţă». Un duh zdrobit, o inimă smerită cu adevărat – iată ce poate primi Dumnezeu prin eficacitatea lucrării Domnului lsus (v. 16 şi 17)!

Prieteni, dacă şi pe noi ne ia prin surprindere căderea în vreun păcat, să recitim acest psalm în prezenţa lui Dumnezeu, dar nu ca o mărturisire făcută de David, ci ca fiind propria noastră rugăciune.

*

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

„Dacă are cineva urechi de auzit, să audă.“ Și le-a spus: „Fiți atenți la ce auziți! Cu ce măsură măsurați, vi se va măsura și vi se va adăuga. Pentru că oricui are i se va da; și celui care nu are, și ceea ce are i se va lua“.
Marcu 4.23-25

Cât am fost sau n-am fost de credincioși, în mărturia pentru Hristos, va fi pe deplin arătat la sfârșit (versetul 22). Secretul pentru a străluci pentru Hristos este să-L ai pe El în inimă. «Dacă inima nu este plină de Hristos, adevărul nu va fi manifestat; dacă inima este plină de alte lucruri, Hristos nu va putea fi manifestat» (J. N. Darby).

Prin urmare, cum pot inimile noastre să fie umplute cu Hristos? Îndemnul Domnului arată că, dacă vrem să-i luminăm pe alții, trebuie ca noi înșine să ne deschidem urechile pentru a auzi – „Dacă are cineva urechi de auzit, să audă“. Domnul Însuși a putut spune, în mod profetic: „Domnul Dumnezeu mi-a dat limba unui ucenic, ca să știu cum să ajut cu un cuvânt pe cel obosit. El îmi trezește dimineață după dimineață, îmi trezește urechea, ca să ascult ca un ucenic“ (Isaia 50.4). Dacă vrem să avem limba unui ucenic, trebuie mai întâi să avem urechea unui ucenic. Dacă dorim să-l ajutăm pe cel obosit, trebuie mai întâi să auzim cuvintele Celui care nu obosește niciodată. La fel ca Maria odinioară, trebuie să ședem la picioarele Lui, pentru a asculta cuvintele Lui, înainte să putem da mărturie altora.

Mai mult, atunci când dăm mărturie altora, suntem noi înșine binecuvântați, fiindcă Domnul spune: „Cu ce măsură măsurați, vi se va măsura“. Cu cât dăm mai mult altora, cu atât mai mult ni se va da nouă. Dacă lăsăm să strălucească lumina pe care o avem, vom căpăta mai multă lumină. S-a spus adesea că regula cerească este aceasta: răspândește și vei strânge. Să ne aducem însă aminte că, dacă nu folosim lumina pe care o avem, o vom pierde. Nu viața divină o pierdem, ci lumina.

H Smith

*

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

Domnul a dat în mâinile lui pe Ioiachim, împăratul lui Iuda, și o parte din vasele Casei lui Dumnezeu …
Daniel 1.2

Calea conducerii divine

În atotputernicia și în căile Sale de conducere, Dumnezeu poate face, în orice moment, ceea ce găsește cu cale că este spre binele oamenilor. Ca și judecată asupra poporului lui Iuda, Dumnezeu i-a permis lui Nebucadnețar, împăratul Babilonului, să asedieze Ierusalimul și să ia în robie pe împăratul Ioiachim și vasele templului. Am citit în versetul de astăzi că Domnul a dat în mâinile lui Nebucadnețar pe împăratul lui Iuda. Nebucadnețar a venit împotriva Ierusalimului, a împresurat cetatea și a luat-o; totuși, n-a lucrat de la el, ci Domnul i-a dat-o. În spatele scenei era puterea Domnului, o putere de pedepsire a poporului care n-a ascultat de Dumnezeu. Oamenii pot vedea doar că a venit Nebucadnețar și că a fost învingător. Totuși, Dumnezeu Își făcea lucrarea Lui. Da, oamenii nu văd puterea Domnului, care este evidentă pentru ochiul credinței.

Este o îndurare de nespus pentru acei oameni care doresc să vadă puterea divină și să umble cu Dumnezeu, să știe că există o cale pe care pot să meargă. Dumnezeu a pregătit o astfel de cale pentru răscumpărații Săi, o cale pe care ei pot merge cu toată siguranța, liniștea și fermitatea. Acest mers sigur pe calea conducerii lui Dumnezeu îi este asigurat fiecărui cititor care Îl primește pe Hristos ca Mântuitor și Conducător al vieții sale.

*

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

ASTĂZI, DESCHIDE-TI OCHII !

„Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale!” (Psalmul 119:18)

Într-o zi, Elisei și slujitorul său s-au trezit și au descoperit că locuința în care se găseau era înconjurată de o armată de soldați dușmani. Slujitorul a intrat în panică și a întrebat: „Ce ne facem?” Așa că Elisei s-a rugat: „Doamne, deschide-i ochii să vadă” (2 Împărați 6:17). Deodată, el a văzut că dușmanii lor erau înconjurați de o armată și mai mare de îngeri.

Pe drumul spre Emaus, Cleopa și tovarășul său erau cu inima frântă întrucât Isus, Cel în care își puseseră nădejdea, a fost crucificat și îngropat. Un străin apărut de nicăieri li s-a alăturat pe drum și când au ajuns acasă, l-au invitat să rămână cu ei la cină. În timp ce a rostit binecuvântarea pentru mâncare, ochii lui Cleopa și a tovarășului său s-au deschis și și-au dat seama că străinul era  Însuși Isus (vezi Luca 24:13-25).

Un bărbat aflat într-un tren de navetiști se tot uita pe fereastră și spunea: „Ce minunat; pur și simplu minunat”! La ce se uita el? La clădiri de apartamente dărăpănate și gunoaie împrăștiate pe trotuar! După ce l-a auzit spunând „minunat” de patru sau de cinci ori, doamna de lângă el a remarcat: „Mie nu mi se pare prea minunat”. La care omul a replicat: „În ultimii treizeci de ani am fost orb. Dar prin măiestria unui chirurg, prin generozitatea unui donator și după un transplant de cornee, am primit darul a doi ochi noi. Pentru mine, tot ce văd este minunat”.

Bombăneala te face orb la binecuvântările lui Dumnezeu, dar mulțumirea îți deschide ochii să te bucuri de ele. Așadar, astăzi, roagă-L pe Domnul să-ți deschidă ochii ca să vezi toate „lucrurile minunate” care te înconjoară.

Mana Zilnica

______________________________________

.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s