SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

5 Ianuarie 2017

psalm-45-10-11SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul IV

http://nowheresoonthere.blogspot.com

Psalmul 45

Sub acţiunea Duhului Sfânt, „scriitor iscusit” (v. 1), acest psalm ne invită să-L lăudăm pe Hristos, Preaiubitul, Cel care-i întrece în frumuseţe şi în har pe toţi fiii oamenilor. Înainte însă de a ţâşni de pe buze, lauda a fost pregătită, contemplată într-o inimă care clocoteşte (comparaţi cu Matei 12.34); ea celebrează Persoana lui Hristos, cuvintele Sale, lucrările Sale.

Cineva a spus că închinarea de duminică este cântarea care îngemănează toate strofele pe care Duhul le-a insuflat răscumpăraţilor în timpul zilelor săptămânii, având ca temă inepuizabilă gloriile şi harurile Domnului Isus. El este „Împăratul”, însă versetele 6 şi 7, citate în Evrei 1.8,9, îl numesc „Dumnezeu”. Când apare în măreţia şi în splendoarea Sa, El este obiectul unei admiraţii universale. Puterea Lui se afirmă în judecata înfricoşătoare pe care o înfăptuieşte (v. 3-5). Veşmintele Sale sunt pline de parfumuri: smirna aminteşte de suferinţele Sale, aloea, de moartea Sa (loan 19.39), iar casia, de înălţarea Sa. Dar ce va preţui cel mai mult pentru Hristos dintre toate gloriile Sale va fi frumuseţea Miresei care îi va fi dăruită (aici Ierusalimul) şi dragostea pe care ea I-o va arăta. Drag prieten creştin, este privilegiul tău de a-ţi exprima încă de acum această dragoste născută din recunoştinţă. „Este Domnul tău: adoră-L” (v. 11)!

*

DOMNUL ESTE APROAPE – GBV

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/domnul-este-aproape

Acest Isus, care a fost înălțat de la voi în cer, așa va veni, în felul în care L-ați văzut mergând spre cer.
Fapte 1.11

Îngerii, de obicei, Îl numesc „Domnul“, însă, atunci când S-a înălțat în glorie, ei au spus: „Acest Isus“. Acum, după ce Domnul a plecat la cer, îmbrăcat cu toată măreția care I se cuvine, Dumnezeu dorește să știm că El este același cu Cel care a umblat pe drumurile Iudeii și ale Galileii, dăruind îndurare și vindecare pretutindeni. Deși acum strălucește cu o glorie mult mai mare decât strălucirea soarelui, El este același Mântuitor care a șezut odinioară la fântâna din Sihar.

Ioan, care a stat la pieptul Domnului Isus, are în slavă același Prieten cu inima plină de tandrețe. Petru, care s-a aruncat la picioarele Lui și care, mai târziu, a spus: „Tu ai cuvintele vieții eterne“, Îl va vedea pe același binecuvântat Mântuitor. Lazăr, care a stat la masă cu El, și Zacheu, care L-a primit în casă, Îl vor vedea pe același Isus.

Cuvintele îngerilor au descoperit ucenicilor adevărul prețios că Cel pe care Îl cunoscuseră și care pleca acum din mijlocul lor avea să fie pentru totdeauna Același. Era foarte ușor ca ei să-și închipuie că Domnul lor înălțat, luat acum la cer, nu mai avea să fie același cu Cel care îi hrănise cu pâine și cu pește în pustie.

El, al Cărui glas alungase adesea temerile din inimile lor, avea să vină din nou. Era o mângâiere nemăsurată pentru inimile lor să afle că Cel care pleca avea să rămână același Isus. Ce minunat că Hristosul din glorie este Hristos tâmplarul! El are aceeași dragoste, aceeași îndelungă-răbdare, aceeași bunătate, deși acum șade pe tronul lui Dumnezeu. Cel care ne încurajează pe cale, care Se îngrijește de noi ca Păstor, va veni din nou.

L Sheldrake

*

SĂMÂNȚA BUNĂ

http://www.gbv.ro/meditatii-zilnice/samanta-buna

… strângeți-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură.
Matei 6.20

Seiful ultimativ

Participam la o licitație neobișnuită. Puteai să oferi la licitație pentru conținutul seifurilor de bancă, pe care nimeni nu îl revendicase de mulți ani. Aceste lucruri fuseseră cândva așa de prețioase pentru unii oameni, încât au plătit bani mulți pentru a le pune într-un seif. Acolo se aflau documente importante, scrisori, podoabe, articole de ziar și multe altele. În umbra morții, toate aceste obiecte vorbeau despre viață. Dar ele conțineau și o atenționare: viața noastră pe acest pământ are un sfârșit, iar la final nu poți lua cu tine nimic din aceste lucruri materiale.

Dar ca creștini avem posibilitatea să adunăm comori, pe care le posedăm și după moartea noastră. Fiecare comoară, care am adunat-o pentru cer, nu va trece: „Strângeți-vă comori în cer, unde nu le mănâncă moliile și rugina și unde hoții nu le sapă, nici nu le fură“.

Cerul este, să zicem așa, un seif ultimativ, unde poți să-ți strângi comorile. Dar timpul este scurt! În următoarea clipă, viața ta poate să se sfârșească pe pământ: Atunci nu mai poți strânge comori.

Va veni timpul când vom spune despre tot ce a fost în viața noastră fără Hristos: A fost pierdere.

Este simplu să mergi în cer dacă te afli pe drum într-acolo.

În viața ta schimbi macazul pentru veșnicia ta!

*

CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU PENTRU ASTĂZI

coordonatori Bob & Debby Gass

www.fundatiaseer.ro

DUMNEZEU TE IARTĂ SI TE VINDECĂ

„Tată, am păcătuit” (Luca 15:18)

     Povestea fiului risipitor începe așa: „Un om avea doi fii. Cel mai tânăr din ei a zis tatălui său: „Tată, dă-mi partea de avere, ce mi se cuvine.” Şi tatăl le-a împărţit averea. Nu după multe zile, fiul cel mai tânăr a strâns totul, şi a plecat într-o ţară depărtată, unde şi-a risipit averea, ducând o viaţă destrăbălat” (v. 11-13).

Păcatul acestui tânăr a fost mare, foarte mare! În societatea patriarhală din Orientul Mijlociu, lipsa respectului de care a dat dovadă fiul cel mic față de tatăl său trece dincolo de orice imaginație. Ca fiu mai mic, el avea dreptul la o treime din averea familiei, însă numai după moartea tatălui său. Deci, într-un fel, el i-a transmis un mesaj tatălui său, spunându-i: „Aș vrea să mori”. Dacă ți se pare că acest mesaj este șocant, răspunsul tatălui său a fost și mai șocant. Dacă ai păcătuit foarte tare împotriva lui Dumnezeu, lucrul acesta poate fi o adevărată încurajare pentru tine.

Când fiul risipitor s-a întors acasă – falit, înjosit și dezgustat – Biblia spune: „Când era încă departe, tatăl său l-a văzut, şi i s-a făcut milă de el, a alergat de a căzut pe grumazul lui, şi l-a sărutat mult” (v. 20). În acea cultură, tații nu alergau niciodată. Un patriarh mândru nu și-ar fi ridicat niciodată straiele, nu s-ar fi descălțat și nu ar fi alergat – niciodată!

Ideea pe care a dorit Domnul Isus s-o sublinieze aici este următoarea: în clipa în care te întorci la Dumnezeu, El va alerga să te întâmpine cu brațele deschise, îți va ierta păcatul și îți va reda locul de drept în familia Sa. Așadar, vino astăzi!

____________________________________

Mana Zilnica
Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s