Apăsarea exterioară

totul pentru gloria lui

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

de Oswald Chambers

25 OCTOMBRIE

Apăsarea exterioară

M-am făcut tuturor totul, ca oricum să mântuiesc pe unii dintre ei.

1 Corinteni 9:22

Un lucrător creştin trebuie să înveţe cum să fie un om nobil al Lui Dumnezeu în mijlocul unei mulţimi de lucruri lipsite de nobleţe. Nu spune niciodată: „O, dacă aş fi în altă parte!” Toţi oamenii Lui Dumnezeu sunt oameni obişnuiţi, care au fost făcuţi extraordinari prin materialul pe care El li l-a dat. Dacă nu avem materialul potrivit în mintea şi în inima noastră, nu-i vom fi folositori Lui Dumnezeu.

Nu suntem lucrători pentru Dumnezeu pentru că aşa am ales noi. Mulţi oameni aleg deliberat să devină lucrători, dar în ei nu se găseşte nimic din materialul harului atotputernic al Lui Dumnezeu, nimic din Cuvântul Său atotputernic. Inima, mintea şi sufletul lui Pavel au fost în întregime umplute cu marele scop al lucrării pe care Isus Cristos a venit s-o facă; el n-a pierdut niciodată din vedere acest lucru unic. Noi trebuie să ne confruntăm cu adevărul esenţial…Isus Hristos şi pe El răstignit” (1 Corinteni 2:2).„Eu v-am ales…” (loan 15:16). Fă din aceste cuvinte un motto minunat în crezul tău. Nu tu L-ai ales pe Dumnezeu, ci El te-a ales pe tine. Dumnezeu lucrează îndoind, frângând, modelând, făcând cu noi ceea ce crede de cuviinţă. Nu ştim de ce a ales să lucreze aşa; dar ştim că El lucrează având un singur scop, ca să poată spune: „Acesta este omul Meu”. Trebuie să stăm la dispoziţia Lui Dumnezeu astfel, încât El să poată aşeza şi alţi oameni pe Stâncă, aşa cum ne-a aşezat pe noi.Nu alege niciodată să devii lucrător, dar, dacă Dumnezeu îţi adresează această chemare, vai de tine dacă te abaţi la dreapta sau la stânga! El va face cu tine ceea ce n-a făcut niciodată înainte de a te fi chemat; va face cu tine ceea ce nu face cu alţi oameni. Lasă-L să te modeleze aşa cum doreşte El.

TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU

de Charles H. SPURGEON

25 OCTOMBRIE

MAI ÎNTÂI DUMNEZEU, APOI CELELALTE

Căutaţi mai întâi Împărăţia Lui Dumnezeu şi neprihănirea Lui, şi toate celelalte lucruri vi se vor da pe deasupra.

Matei 6.33

Cum începe Biblia? „La început Dumnezeu. Aşa să fie şi-n viaţa noastră. Căutaţi din tot sufletul vostru mai întâi şi înainte de toate împărăţia Lui Dumnezeu ca un loc deosebit pentru voi, şi neprihănirea Lui care este caracterul vieţii voastre. Celelalte vi se vor da de Domnul Însuşi, fără ca voi să vă îngrijiţi de ele. Tot ce este de trebuinţă pentru această viaţă şi pentru evlavie, vi se va da pe deasupra.Ce făgăduinţă minunată! Hrana, îmbrăcăminte, locuinţă şi tot ce trebuie, Dumnezeu Se obligă să vă dea, dacă voi îl căutaţi numai pe El. Ocupaţi-vă voi de lucrările Lui Dumnezeu şi El Se va ocupa de nevoile voastre. Când cumpăraţi o marfa de valoare, hârtia de împachetat şi sfoara de legat vă sunt date fără plată, adică pe deasupra. Tot aşa, când urmărim lucrurile din împărăţia Lui Dumnezeu, primim ajutoare pământeşti. Domnul nu îl va lăsa să sufere de foame pe acela care este moştenitor al Său. El nu îl va lăsa gol pe acela al cărui suflet este îmbrăcat în neprihănirea lui Dumnezeu. Să îndepărtăm deci de la noi orice grijă care ne roade şi să nu avem altă grijă decât să-L căutăm pe Domnul. Zgârcenia este sărăcie şi orice îngrijorare este mizerie; încrederea în Dumnezeu este o bogăţie, iar asemănarea noastră cu El este o moştenire cerească. Doamne, eu Te caut pe Tine: Lasă-Te găsit de mine.

CALENDAR BIBLIC

DOMNUL ESTE APROAPE

25 OCTOMBRIE

El este Tatăl orfanilor, Apărătorul văduvelor, El DUMNEZEU, care locuiește în locașul

Lui cel sfânt.  Ps. 68,5.

Cum ocrotește Dumnezeu văduvele și situația lor arată și scurta istorioară de mai jos:

O văduvă a cumpărat dintr-un orășel apropiat o vacă, plata făcând-o în rate. La ultima rată s-a făcut și o chitanță, dar cu toată grija chitanța s-a pierdut. Vânzătorul, un om rău și lipsit de orice bun simț a cerut banii a doua oară. Ce să facă văduva? Chitanța nu mai putea să o arate spre justificare. Ea promise că va face tot ce-i va sta în putință. Omul a plecat. Văduva a început să se roage și rugăciunea ei a devenit un strigăt. Din cauză că a strigat către Dumnezeu, singurul ei Apărător, El a ajutat-o în necazul ei. Într-o zi a venit iarăși vânzătorul, dar nu ca să ceară bani ci să o roage pe văduvă: „Lasă-mă să dorm liniștit, eu nu mai vreau nici un ban de la tine. De la un timp nu mai găsesc nici o liniște în timpul nopții. Lasă-mă în pace.” Văduva a avut prin aceasta răspunsul Domnului în situația ei.  Adesea se repetă în Cuvântul lui Dumnezeu că El se îngrijește de văduve și orfani. Ei nu au nici un sprijin omenesc și adesea sunt subjugați și li se ia drepturile cuvenite. Ce mângâiere pentru o văduvă creștină de a ști că Dumnezeul ei lucrează în așa fel că situația ei devine situația Lui. Această lucrare nu vorbește oare inimilor noastre? Dacă Dumnezeu se preocupă de văduve și orfani, atunci și ceilalți credincioși pot să vină cu rugăciuni la El care e milostiv și bogat. O asemenea situație îi este plăcută lui Dumnezeu și de aceea cine vine cu credință va fi răsplătit de El însuși.

  1. H. Mackintosh spunea: „A face cunoscut vreunui om nevoile noastre, direct sau indirect, înseamnă a ne depărta de viața care umblă prin credință; înseamnă în mod precis a dezonora pe Dumnezeu. Mai mult, este de fapt a-L trăda!”

 

MÂNTUIREA PRIN HRISTOS

Meditaţii zilnice – Fritz Berger

25 Octombrie

“Te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curăţit prin foc

ca să te îmbogăţeşti şi haine albe, ca să te îmbraci cu

ele  şi să nu ţi se vadă goliciunea ta”. Apoc. 3:18.

Ieri am văzut cum a trăit îngerul Bisericii din Laodiceea, într-o stare în care se înşela singur. Dar Dumnezeu vrea să-l ajute să iasă din această situaţie şi-l sfătuieşte să cumpere aur care este curăţit prin foc. Cum se poate aşa ceva cumpăra ? Aur poate cumpăra în necazuri când se încrede în Dumnezeu şi când nu aşteaptă ajutorul de la oameni şi nici chiar de la el însuşi, ci când face cum este scris la Iacov: Să primiţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite necazuri, pentrucă încercarea credinţei voastre, cu mult mai scumpă decât aurul care piere şi care totuşi este încercat prin foc. Haine albe primim când facem la fel ca şi fiul risipitor care s-a întors acasă ca şi un fiu netrebnic, iar doftorie pentru ochi primim dacă vedem, în ciuda faptului că suntem orbi ceea ce a făcut Dumnezeu. Atunci ni se deschid ochii. Iar acum spune Dumnezeu îngerului Bisericii: “Eu mustru şi pedepsesc pe toţi aceia pe care-i iubesc, fii plin de râvnă dar şi pocăieşte-te”. Aceasta vrea să spună: “Fii din nou plin de râvnă şi schimbă-ţi gândurile tale! Iată, Eu stau la uşă şi bat, dacă aude cineva glasul Meu şi dechide uşa, voi intra la el, voi cina cu el şi el cu Mine”. Și aceasta ne dă viaţa veşnică. De aceea putem să spunem şi acelora care nu sunt nici reci, nici în clocot, că există har şi pentru ei.

O, Tată drag, cât de bun eşti Tu, cum îţi dai silinţa să ne ajuţi! Aceasta o vedem din această scrisoare. Da, Tu eşti bogat în îndurare, mai ales dacă deschidem Sfânta Scriptură şi o citim. Laudă, slavă şi mulţumire să-Ți fie aduse pentru toate. Amin!

CHARLES H. SPURGEON
MEDITAŢII PENTRU FIECARE ZI A ANULUI
Diminea
ţa şi Seara

25 OCTOMBRIE

Dimineața

Pentru adevărul acesta care rămâne în noi, şi care va fi cu noi în veac. 2 Ioan 2

Odată ce obţine intrarea în inima omului, şi-i supune întreaga persoană, adevărul lui Dumnezeu nu poate fi alungat de nici o putere – omenească sau drăcească. Noi nu îl tratăm ca pe un oaspete, ci ca pe stăpânul casei. Aceasta este nevoia “creştinului; cine nu crede nu este creştin. Cei care simt puterea vitală a Evangheliei şi cunosc tăria Duhului Sfânt, care deschide, aplică şi sigilează Cuvântul Domnului, ar suporta mai degrabă să fie sfâşiaţi în bucăţi, decât să se despartă de Evanghelia mântuirii. Ce mulţime de îndurări se ascund în făgăduinţa că adevărul va fi cu noi pentru totdeauna, sprijinul nostru în viaţă, mângâierea în moarte, cântecul învierii, slava veşniciei. Acesta este privilegiul creştinului; fără el credinţa noastră nu ar valora mare lucru. Noi lepădăm unele adevăruri şi le lăsăm în urmă, fiindcă sunt nedezvoltate ca nişte lecţii pentru copii. Dar nu putem face la fel cu adevărul divin, fiindcă, deşi este dulce ca hrana copiilor, într-un alt sens este tare ca o mâncare pentru adulţi. Adevărul că suntem păcătoşi este dureros pentru că trebuie să ne umilească şi să ne facă mai atenţi. Cel mai binecuvântat adevăr, acela că oricine crede în Domnul Isus este mântuit, rămâne în noi, speranţa şi bucuria noastră. Experienţa, departe de a ne îndepărta de doctrinele harului, ne-a legat mai strâns de ele. Temelia şi motivele pentru a crede sunt acum mai puternice şi mai numeroase ca niciodată. Avem motive să credem că va fi la fel până în clipa în care moartea ne va duce în braţele Mântuitorului. Oriunde poate fi descoperită, această dragoste pentru adevăr ne face să ne exercităm propria dragoste. Un cerc strâmt nu poate cuprinde simpatiile noastre; părtăşia inimilor noastre trebuie să fie la fel de necuprinsă ca alegerea harului. În adevărurile pe care le primim se pot strecura multe erori. Să luptăm împotriva lor, dar să ne iubim fraţii pentru măsura de adevăr pe care o vedem în ei. Mai presus de orice, să iubim şi să răspândim noi înşine adevărul!

25 OCTOMBRIE

Seara

Ea s-a dus într-un ogor să strângă spice de pe urma secerătorilor. Şi s-a întâmplat că ogorul acela era al lui Boaz care era din familia lui Elimelec. Rut 2:3

„S-a întâmplat”. Situaţia părea la voia întâmplării, dar era rezultatul direct al călăuzirii divine. Rut ieşise în câmp cu binecuvântarea soacrei ei, ca să facă o muncă umilă dar cinstită, sub binecuvântarea Dumnezeului soacrei ei, iar providenţa Lui Dumnezeu a condus-o în fiecare pas. Ea nu avea habar că îşi va găsi soţul printre snopi, că el o va face proprietară a tuturor ogoarelor lui, şi că ea, o biată străină, va deveni una din strămoşii marelui Mesia. Dumnezeu este foarte bun cu toţi cei ce se încred în El, şi îi surprinde adesea cu binecuvântări neaşteptate. Noi nu ştim ce ni se va întâmpla mâine, dar ceva ne încurajează: nici un lucru bun nu ne va lipsi (vezi Psalmi 84:11). Norocul este alungat de credinţa creştinilor, fiindcă ei văd mâna lui Dumnezeu în toate. Evenimentele obişnuite de azi sau de mâine pot să aibă consecinţe foarte importante. O Doamne, poartă-te cu slujitorii Tăi aşa cum Te-ai purtat cu Rut. Ce binecuvântare ar fi dacă, în timp ce păşim pe ogorul meditaţiei din seara aceasta, s-ar întâmpla să ajungem într-un loc în care viitorul nostru Soţ (vezi Rut 2:20) să ni Se descopere! O Duh prea Sfânt, călăuzeşte-ne la El. Mai bine să adunăm spice de pe ogorul Lui decât să treierăm un hambar întreg de la alţii. O, să păşim pe urmele turmei Lui, care ne conduc spre păşunile verzi în care se află el! Lumea aceasta este obositoare atunci când Isus este departe. Ne-am simţi mai bine fără soare şi fără lună decât fără El. Totuşi, cât de frumoase devin toate lucrurile în slava prezenţei Lui! Sufletele noastre cunosc calităţile care locuiesc în Isus, şi nu pot fi mulţumite fără El. Vom aştepta în rugăciune în seara aceasta, până se va întâmpla să ajungem întrun ogor care Îi aparţine Lui Isus, şi în care El ni Se va arăta.

DOMNUL ESTE APROAPE-GBV

Duminică  25  Octombrie

Pe Cel care n‑a cunoscut păcat, L‑a făcut păcat pentru noi, ca noi să devenim dreptate a lui Dumnezeu în El.

2 Corinteni 5.21

Biblia ne învaţă că Fiul preaiubit al lui Dumnezeu, Domnul Isus, a fost Înlocuitorul pentru păcat. Aceasta înseamnă că Domnul Isus Hristos a murit în locul păcătoşilor. Cuvântul „înlocuitor“ nu se găseşte în Biblie, însă învăţătura care îi corespunde se găseşte atât în Vechiul Testament, cât şi în Noul. De exemplu, atunci când lui Avraam i s‑a spus să‑l aducă jertfă pe fiul său Isaac pe muntele Moria, în ultimul moment a fost adus un înlocuitor – un berbec cu coarnele încurcate într‑un tufiş. Citim apoi că Avraam l‑a adus ca ardere‑de‑tot în locul fiului său. În Noul Testament, această idee a substituirii conţine semnificaţia de „în locul“ sau „în beneficiul“. O găsim exprimată în 2 Corinteni 5.21: „Pe Cel care n‑a cunoscut păcat, L‑a făcut păcat pentru noi, ca noi să devenim dreptate a lui Dumnezeu în El“.

Pentru ca El să fie Înlocuitorul nostru, era necesar ca El să fie disponibil,calificat şi binevoitor. Vedem o imagine frumoasă a acestor trei trăsături în Matei 8.1‑4, când un om lepros a venit la Domnul Isus. Domnul tocmai coborâse de pe munte, deci era disponibil. Omul a crezut că El era calificat şi capabil pentru a‑l vindeca, însă cuvintele lui au fost: „Doamne, dacă vrei, poţi să mă curăţeşti“. Apoi Isus a întins mâna, l‑a atins şi i‑a spus: „Da, vreau; fii curăţit“, după care lepra l‑a părăsit imediat.

Când a fost pusă întrebarea: „Pe cine să trimit şi cine va merge pentru noi?“, Domnul Isus a răspuns: „Iată‑Mă, trimite‑Mă“. El era Fiul lui Dumnezeu, fără pată şi fără păcat, calificat pentru a fi „Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii“. Pavel ne reaminteşte că El a fost binevoitor, fiindcă era „Fiul lui Dumnezeu, care m‑a iubit şi care S‑a dat pe Sine pentru mine“.                                                                              T. P. Hadley

MANA DE DIMINEAŢĂ

OCTOMBRIE  25

“Domnul păzeşte pe cei fără răutate“. PSALMUL 116:6

lată un text cheie care explică multe din izbăvirile Lui Dumnezeu.David, după biruinţele lui s-ar fi putut considera ca un mare conducător, un om care-şi cucerise rangul prin valoarea lui militară şi curajul său. Dar el era mic în ochii lui şi mic înaintea Lui Dumnezeu. De la începutul până la sfârşitul vieţii sale, în suferinţă ca şi în slavă, el nu şi-a uitat niciodată originea sa umilă şi slăbiciunile personale; el a ştiut totdeauna că era obiectul unui har suveran şi nemeritat al lui Dumnezeu.Mai înainte să fi scris Pavel, David a realizat că Dumnezeu a ales lucrurile slabe şi nebune ale lumii ca să facă de ruşine pe cele tari şi, ca şi apostolul, el ştia că atunci când era slab şi mic era cu adevărat tare.În ce constă această slăbiciune? Nu este lipsa de activitate, nici un formalism rece; nu este o greşeală repetată sau ceea ce rezultă din neascultarea de Dumnezeu. Acestea sunt stări ale unui om care nu este după inima lui Dumnezeu. Slăbiciunea la care ne referim este convingerea că totul este un dar al harului Lui Dumnezeu. Este adevărata cunoaştere de sine însuşi. În orice om, firea pământească este totdeauna în vrăjmăşie cu Dumnezeu; capabilităţile omeneşti, fără puterea şi controlul Duhului Sfânt, sunt chiar piedici pentru lucrarea Lui Dumnezeu. A fi mic, înseamnă a recunoaşte drepturile Lui Dumnezeu asupra întregii noastre fiinţe şi vieţi; este asigurarea că pentru tot ce ne cere Dumnezeu, pentru orice datorie, El ne dă puterea şi capacitatea spirituală, întrun cuvânt, la cruce, în Domnul Hristos răstignit, începe această viaţă pe care Dumnezeu o poate folosi cum vrea El. În greutăţi ca şi în binecuvântările slujirii, acest umblet smerit cu Dumnezeu păzeşte pe de o parte de înfrângere, iar pe de altă parte, de mândrie şi de încrederea în sine. Oricare ar fi lucrul, slujba, mărturia şi răspunderea care ne sunt cerute, acolo unde se află acest har al Duhului Sfânt, este bucurie, siguranţă, recunoştinţă şi laudă pentru Dumnezeu, căci “Domnul păzeşte pe cei mici (smeriţi). Dacă ne menţinem în prezenţa Lui Dumnezeu suntem ţinuţi în smerenie. Să nu ne descurajăm când Dumnezeu ne dezbracă de noi înşine. Adevărata binecuvântare pentru noi este de a nu fi noi nimic ci Dumnezeu să fie totul. Acest har de a ne uita pe noi înşine, când privim la Domnul Isus şi de a ne smeri cum S-a smerit El Însuşi, înseamnă a ne aşeza pe tărâmul pe care cresc toate virtuţile.

MEDITAŢII ZILNICE

WIM MALGO

25 OCTOMBRIE

«Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci!»

EVREI 13,8

Acest adevăr enunţat în Sfânta Scriptură are un mesaj cu un impact foarte puternic. Este dovada de netăgăduit a faptului că lsus Hristos, al Cărui sânge a curs pe crucea de pe dealul Golgotei pentru iertarea păcatelor multora, nu Se schimbă niciodată. El este acelaşi ieri, azi şi o veşnicie întreagă, este şi rămâne pe veci biruitor asupra păcatului, asupra morţii şi asupra diavolului. Ezitările şi temerile noastre se nasc din faptul că nu putem stăpâni, nu putem birui puterile întunecate din jurul nostru. Copiii Lui Dumnezeu nu au de luptat «împotriva cărnii şi sângelui, dimpotrivă căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii care sunt în locurile cereşti» (Efes. 6,12). Trebuie să fim însă deplin conştienţi că puterea biruitoare a Domnului nostru Isus Hristos este mereu de partea noastră. El este astăzi cum a fost de la începutul vremurilor — mai presus de ori ce duh străin care ne tulbură; El va rămâne aşa pentru veşnicie. Autoritatea Domnului Isus este absolută şi – în afară de Dumnezeu Tatăl — nimeni şi nimic nu se află deasupra Lui. Pentru cel care crede, nu există nici o putere a diavolului care l-ar putea înfrânge şi pe care Isus, prin jertfa Sa răscumpărătoare pe crucea Golgotei, să nu o fi biruit!

                                 IZVOARE IN DEŞERT

25 Octombrie

Până acum n-aţi cerut nimic în Numele meu:cereţi, şi veţi căpăta,pentru ca bucuria voastră să fie deplină.(Ioan 16:24)

În timpul războiului civil din America, un om avea un fiu care s-a înrolat în armata Uniunii. Tatăl era bancher, şi cu toate că şi-a dat consimţământul pentru fiul său, parcă i se rupea inima să-l lase să plece.Odată ce fiul său a plecat, a devenit foarte interesat de situaţia soldaţilor, şi ori de câte ori vedea unul în uniformă, îl îndrăgea pe loc, gândindu-se la băiatul lui drag. Deseori, neglijându-şi afacerile, îşi petrecea timpul şi-şi cheltuia banii având grijă de soldaţii care se întorceau acasă invalizi. Prietenii lui s-au rugat de el să  nu-şi neglijeze afacerile în felul acesta, petrecând atât de mult timp şi irosind atâta energie cu soldaţii. Aşa că s-a hotărât să renunţe la tot, ascultând de sfatul prietenilor lui. Însă, după ce a luat această decizie, un tânăr soldat de rând într-o uniformă decolorată şi uzată a păşit în bancă. Puteai să-ţi dai seama uşor după rănile de pe faţa şi mâinile lui că fusese într-un spital de campanie al armatei. Sărmanul tânăr se scotocea în buzunar căutând ceva, când l-a văzut bancherul. Înţelegând uşor scopul pentru care intrase acel tânăr în bancă, a spus soldatului: „Dragul meu, nu te pot ajuta astăzi. Sunt extrem de ocupat. Va trebui să mergi la cartierul general al armatei, unde ofiţerii vor avea grijă de tine“.Bietul soldat rănit stătea încă acolo, părând să nu fi înţeles bine ce i s-a spus. El a continuat să se scotocească prin buzunare şi în sfârşit a scos o bucată de hârtie murdară. A întins pagina plină de noroi înaintea bancherului, care a citit următoarele cuvinte scrise cu creionul:

 

Dragă tată,

Acesta este unul din prietenii mei, care a fost rănit în ultima bătălie şi vine la tine direct de la spital. Te rog, primeşte-l ca pe mine însumi.

Charlie

 

Toate hotărârile anterioare ale bancherului de a se ocupa numai de afacerile lui în loc să se ocupe de soldaţi s-au volatilizat repede. L-a luat pe tânăr cu el în magnifica lui casă şi i-a dat camera lui Charlie şi l-a pus la masă. L-a îngrijit până când hrana, odihna şi dragostea i-au redat sănătatea, şi apoi l-a trimis înapoi la locul lui de serviciu ca să-şi rişte din nou viaţa pentru steagul ţării.  selectat

Vei vedea acum ce voi face. Exod 6:1

OSWALD CHAMBERS

BĂTÂND LA UŞA LUI DUMNEZEU

25 OCTOMBRIE

O, Doamne, vin la Tine cu un simţământ copleşitor de uscăciune şi lipsă spirituală, însufleţeşte-mă, o, Doamne, pentru Numele Tău! Nu vreau să mă jelesc înaintea Ta, ci vreau să fiu umplut cu Duhul Tău.

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul II

25 Octombrie

2 Cronici 26.1-15

Împăratul Ozia ne este prezentat ca un om cu o excepţională agerime a minţii. Domnia lui deosebit de lungă, de cincizeci şi doi de ani, este încărcată de o activitate remarcabilă. Împăratul veghează ca poporului să nu-i lipsească nimic: fântâni, cirezi de vite, ogoare, vii, toate însoţite de o puternică protecţie militară. Pe scurt, garantează împărăţiei lui atât prosperitatea, cât şi securitatea. Oare nu spre aceste două ţeluri sunt îndrep­tate toate eforturile oamenilor? Şi la ce-i conduc ele pe oameni în general? La a-I fi oare recunoscători lui Dumnezeu? Îşi folosesc ei bunurile pentru lucrarea Domnului? Este trist să constatăm că îşi atribuie lor înşişi meritele pentru aceste eforturi şi bunuri şi îşi pun încrederea în bogăţiile adunate, de care se bucură într-un mod egoist. Aceste pericole sunt actuale pentru cre­dinciosul care este împlinit din punct de vedere material. El îşi asumă un mare risc când se sprijină pe propriile resurse, crezând că-i este suficient. În acelaşi timp, el încetează să mai conteze pe ajutorul minunat al lui Dum­nezeu (v.15), pierzând astfel beneficiul. În asemenea condiţii, căderea nu va întârzia.Ozia pregătise totul pentru a rezista unui atac exterior, dar neglijase să vegheze pe frontul interior, altfel spus, asupra propriei inimi.

CUVÂNTUL Lui DUMNEZEU

pentru astăzi-OCTOMBRIE 2015

25 OCTOMBRIE. DUMNEZEU TE POATE RIDICA (2)

„Toate lucrurile sunt cu putinţă celui ce crede!”

(Marcu 9:23)

Pentru a avea acces la curent, trebuie să mergi la o priză şi să te conectezi la sursa acestuia. La fel stau lucrurile şi când te rogi prin credinţă; te conectezi la puterea lui Dumnezeu. Imaginează-ţi o barcă împotmolită în noroi şi blocată. Dacă reuşeşti s-o duci la doc, o poţi repara şi o poţi relansa în larg. Însă problema este că n-o poţi urni. Aşadar, ce faci? Aduci un remorcher de mare putere, conectezi cabluri de oţel la ambarcaţiunea scufundată şi aştepţi să vină mareea. Înţelegi mesajul? Când te simţi atât de zdrobit încât nu te poţi ridica singur, conectează-te la puterea lui Dumnezeu şi lasă-L să te ridice până în locul în care te poate repara, te poate restaura şi te poate retrimite în lucrare. Dacă îţi păstrezi în minte această imagine, nu vei mai considera rugăciunea niciodată în acelaşi fel. În loc s-o vezi ca pe o obligaţie, vei începe s-o vezi ca pe o puterea extraordinară care lucrează pentru tine în toate împrejurările vieţii. Vei vedea citirea Bibliei într-o nouă lumină. Pavel spune: „Şi acum, fraţilor, vă încredinţez în mâna lui Dumnezeu şi a Cuvântului harului Său, care vă poate zidi sufleteşte” (Faptele Apostolilor 20:32). Poate problemele tale sunt mari, dar adierea Duhului Sfânt este mai mare şi dacă îi dai voie, te va ridica deasupra problemelor. Vor dispărea ele peste noapte? Nu, dar te vei ridica deasupra lor, în loc să rămâi în mijlocul lor şi să priveşti în sus. În acel moment vei acţiona de pe poziţia credinţei în loc să fii pe poziţia fricii. Ţi se poate întâmpla chiar ţie. Dumnezeu te înalţă: „Toate lucrurile sunt cu putinţă celui ce crede”.

PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE

25 octombrie

Text: Eclesiastul 3:1-12     

NEGUVERNAT DE TIMP

Toate lucrurile îşi au vremea lor, şi fiecare lucru de sub ceruri îşi are ceasul lui.  Eclesiastul 3:1

Civilizaţia Maya din America Centrală a fost obsedată de timp. Încă de la începutul istoriei lor au început să studieze mişcarea planetelor. Curând au observat o corelaţie între ciclurile planetelor şi anotimpuri, şi au început să facă hărţi stelare. Preoţii interpretau descoperirile lor, şi au elaborat un calendar complicat, care era la fel de exact ca orice calendar care se foloseşte azi. Cu el erau capabili să calculeze date departe în trecut şi în viitor. Vremea pentru semănat, pentru strângerea recoltelor, pentru jertfe, era calculată minuţios şi respectată cu stricteţe.Şi cultura noastră este dominată de timp. Ceasurile şi calendarele, agendele, ne obligă să mărşăluim în programe. Uneori o asemenea respectare a timpului este bună, ne ajută să-l folosim cu înţelepciune. Apostolul Pavel a spus că noi creştinii trebuie să răscumpărăm vremea (Efeseni 5:16). Pe de altă parte, Iacov ne atenţionează că nu trebuie să ne mândrim cu planurile noastre, din moment ce viata este atât de scurtă şi că Dumnezeu este la cârma ei (Iacov 4:13-17). Programele şi agendele zilnice trebuie să le formulăm având în mintea noastră scopuri biblice şi priorităţile bine clarificate. Şi acestea vor include şi timp de odihnă şi relaxare, pentru a ne bucura de viaţă. Lumea noastră cu vremea ei va trece. Şi atunci multe lucruri cu care am încercat să ne ocupăm zilele nu vor însemna nimic. Când vom sta în faţa lui Dumnezeu, vom putea oare spune că nu timpul a domnit peste noi ci noi am domnit peste el?                                             D.C.E.

 

Munca ţi-ar fi bucurie

Dacă timpu-ai şti să ţi-l supui;

Dar dacă nu-l vei stăpâni,

Vei sluji ca robul lui.                                                                      C. Hess

Nu-ţi cheltui timpul pur şi simplu, investeşte-l.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Duminică, 25 Octombrie 2015

El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu …, S-a dezbrăcat pe Sine Însuși și a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor.Filipeni 2.6,7

Smerirea Domnului

Pentru gloria lui Dumnezeu și pentru pacea celui păcătos, Hristos Domnul a luat un chip de rob; la timpul potrivit S-a făcut asemenea oamenilor, dar fără păcat, mergând pe drumul smeririi de Sine, chiar până la moarte de cruce. El Și-a ascuns slava, Și-a ascuns chipul de Dumnezeu sub cel de rob. El n-a căutat cinste de la oameni. L-a cinstit pe Tatăl care-L trimisese, nu S-a cinstit pe Sine Însuși.Domnul Isus este Cel care avea toată puterea în cer și pe pământ. Avea gloria și măreția divină. Era, peste toate, Dumnezeu binecuvântat în veci. Toate au fost făcute prin El și toate se mențin prin El. Și totuși a venit în lumea aceasta ca un om sărac – un rob. Domnul S-a gândit la ceilalți, a îngrijit de ei, a lucrat pentru ei, a plâns împreună cu ei, le-a slujit, însă n-a făcut niciodată aceste lucruri pentru Sine. A fost în contrast cu Adam care, fiind doar om, s-a gândit să se facă asemenea lui Dumnezeu, ajungând însă rob diavolului. Domnul Isus, Dumnezeul Cel Preaînalt, a ocupat cel mai de jos loc între oameni. A renunțat la tot, chiar și la viață, ca să ne răscumpere pentru veșnicie.

Sursa: Meditații primite prin Email

 

 

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s