Oh, cum nu pot să fiu ca în lunile trecute!

 

citind-bibliaMulţi creştini privesc trecutul cu plăcere, în timp ce prezentul li se pare nemulţumitor. Ei privesc înapoi la zilele petrecute în comuniune cu Domnul, ca fiind cele mai bune pe care le-au cunoscut vreodată, dar prezentul este înveşmântat în haine mohorâte şi triste.

Oh! Cum nu pot să fiu ca în lunile trecute. 

Iov 29:2

Odinioară trăiau lângă Isus, dar acum simt că s-au îndepărtat de El, şi spun: „oh! Cum nu pot să fiu ca în lunile trecute”. Ei se plâng că şi-au pierdut asigurarea, că nu mai au pace în minte, că nu se mai bucură de mijloacele harului, că nu mai au o conştiinţă atât de trează, sau că nu mai au atât de mult zel pentru slava Lui Dumnezeu. Cauzele acestei triste stări de lucruri sunt multiple. Ar putea fi de vină neglijarea rugăciunii, fiindcă o viaţă fără rugăciune este începutul declinului spiritual. Sau ar putea fi rezultatul idolatriei.

Inima este ocupată cu altceva, mai mult decât cu Dumnezeu; afecţiunea a fost aşezată asupra lucrurilor pământeşti, în locul lucrurilor cereşti. Un Dumnezeu gelos nu va fi mulţumit cu o inimă împărţită. El trebuie să fie iubit cel mai tare şi cel mai mult. El va retrage razele prezenţei Sale din inima rece şi rătăcitoare.  Sau cauza ar putea fi încrederea în sine şi îndreptăţirea de sine. Mândria este prezentă în inimă, şi sinele feste înălţat, în loc să se plece la piciorul crucii. Creştine, dacă nu eşti acum ca „în lunile trecute”, nu sta liniştit dorind întoarcerea fericirii dinainte, ci caută-ţi imediat Stăpânul şi spune-I despre starea ta tristă. Cere harul Său şi putere care să te ajute să umbli mai aproape de El. Umileşte-te în faţa Lui, şi El te va ridica şi te va face să te bucuri din nou de lumina feţei Sale. Nu sta la pământ, oftând şi văitându-te. Atâta timp cât iubitul Medic trăieşte, există speranţă, există siguranţa vindecării în cele mai rele cazuri.

11 August Seara

O mângâiere veşnică.   2 Tesaloniceni 2:16

„Mângâiere”. Există muzică în cuvântul acesta. Ca şi harpa lui David, el alungă spiritul rău al melancoliei (1 Samuel 16:23). Era o mare onoare pentru Barnaba să fie numit „,fiul mângâierii” (Fapte 4:36). Într-adevăr, cuvântul este unul din ilustrele nume ale Unuia mai mare decât Barnaba, fiindcă Domnul Isus este „mângâierea lui Israel” (Luca 2:25). „O mângâiere veşnică” – aceasta este partea cea mai bună, fiindcă o veşnicie de mângâiere este coroana şi slava noastră. Ce este „mângâierea veşnică’? Ea include sensul păcatului iertat Un creştin care a primit în inima lui mărturia Duhului ştie că păcatele îi sunt şterse „ca un nor” şi fărădelegile s-au dus „ca o ceaţă” (Isaia 44:22). Dacă păcatul lui este iertat, nu este aceasta „o mângâiere veşnică’? În continuare, Domnul oferă poporului Său un simţământ adânc al acceptării în Christos. Creştinul ştie că Dumnezeu îl priveşte în uniune cu Isus. Unirea cu Domnul înviat este o mângâiere uimitoare; ea este, de fapt, veşnică. Chiar dacă boala ne chinuieşte, am văzut sute de credincioşi fericiţi în slăbiciune, ca şi în sănătate şi putere. Chiar dacă săgeata morţii ne străpunge inima, mângâierea noastră nu piere. Nu au auzit oare urechile noastre cântecul de bucurie al sfinţilor pe moarte, bucurându-se de Dumnezeul iubirii care locuia în inimile lor? Da, simţământul acceptării în Prea Iubitul este „o mângâiere veşnică”. Mai mult, creştinul are convingerea siguranţei sale. Dumnezeu a promis să-i salveze pe cei care cred în Christos. Creştinul crede în Christos. El crede că Dumnezeu va fi la fel de bun ca şi Cuvântul Său şi îl va salva. El crede că este în siguranţă fiindcă este legat de persoana şi lucrarea lui Isus. (CHARLES H. SPURGEON
MEDITAŢII PENTRU FIECARE ZI A ANULUI Diminea
ţa şi Seara)

 

MÂNTUIREA PRIN HRISTOS

Meditaţii zilnice – Fritz Berger

11 August

“Când dai un prânz sau o cină, să nu chemi pe prietenii tăi, nici pe fraţii tăi, nici pe neamurile tale, nici pe vecinii bogaţi, ca nu cumva să te cheme şi ei la rândul lor pe ti­ne şi să iei astfel o răsplată pentru ce ai făcut”. Luca 14:12.

Omul necredincios sau cel firesc, se are în vedere întotdeauna numai pe el însuşi. Când pregăteşte o masă, pe aceia îi invită, care crede el că îi vor putea răs­plăti, sau îşi caută prin aceasta consideraţia, prin faptul,că poate să găzduiască oameni cu vază. Isus ne învaţă chiar opusul şi ne spune să invităm la masă pe schilozi, pe şchiopi şi pe orbi. La unii le este ruşine să invite pe aceşti oameni, iar alţii se gândesc că aceştia nu le vor putea răsplăti fapta lor. Dar acela care va face acest lucru cu un gând bun acela se va putea bucura întradevăr. El va avea masa plină cu fii ai Lui Dumnezeu, deoarece este scris: “Adevărat vă spun că ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut”. (Mat.25:40), şi…”se va răsplăti la învierea celor neprihăniţi”. (Luca 14:14). „Unul din cei ce stăteau la masă cu El, auzind aceste lucruri, I-a zis: “Ferice de acela care va prânzi în Îm­părăţia Lui Dumnezeu”.(Luc.14:15). Si Isus i-a răspuns: “Un om a dat o cină mare, şi a poftit pe mulţi”. Mântuitorul a invitat pe mulţi la cina Lui, de fapt noi toţi suntem invitaţii Lui, dar din cauza naturii noastre păcătoase, şi noi eram orbi, schilozi şi şchiopi. Dar după cum cei poftiţi la cină nu au venit, şi astăzi mulţi găsesc pretexte şi consideră că au lucruri mai importante de făcut. Totuşi toţi s-au vindecat în urma hranei date de El. Prin hrana Lui primim vindecare trupească şi sufletească; cei care mănîncă din ea, vor putea să conducă şi pe alţii la masa Domnului. Promi­siunea din Apocalipsa 3:20 este încă valabilă: “Iată, Eu stau la uşă şi bat.Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el,şi el cu Mine.”

 

TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU

de Charles H. SPURGEON

11 august

AŞTEPTÂND, NU LUÂND-O ÎNAINTE

Da, numai în Dumnezeu mi se încrede sufletul; de la El îmi vine ajutorul.Psalmul 62.1

Ce poziţie binecuvântată – aşteptând toate numai de la Domnul! Aşa să fie starea noastră în toată ziua de azi şi în fiecare zi. Aşteptând timpul Său de har, aşteptând în slujba Sa, aşteptând în rugăciune – şi mulţumire. Această poziţie este cea mai bună şi adevărată a creaturii în faţa Creatorului, a slujitorului înaintea Stăpânului, a copilului înaintea Tatălui. Nu ne permitem să-I dictăm lui Dumnezeu, nici să ne plângem de El; nu vom permite nici o stare de iritabilitate şi nici o neîncredere. În acelaşi timp, nu o vom lua înaintea norului şi nu vom căuta ajutor la alţii; nici unul din aceştia n-ar vrea să aştepte toate de la Dumnezeu. Dumnezeu şi numai Dumnezeu este aşteptarea inimilor noastre.Binecuvântată siguranţă – de la El vine scăparea; şi ea este pe drum. Ea va veni de la El şi de la nimeni altul. Toată slava I se cuvine, căci numai El poate şi vrea s-o săvârşească. Şi El o va face în modul cel mai sigur, la timpul şi în felul Său. El ne va izbăvi de îndoieli, suferinţe, vorbiri de rău şi dureri. Deşi nu vedem încă nici un semn de izbăvire, suntem satisfăcuţi şi rămânem în voia Domnului, căci nu avem nici o îndoială că dragostea Sa nu ar fi plină de credincioşie. El va face o lucrare sigură în curând şi noi Îl vom lăuda îndată pentru harul ce va veni.

 

CALENDAR BIBLIC

DOMNUL ESTE APROAPE

11 August

Lepădaţi dar orice răutate, orice vicleşug, orice fel de prefăcătorie, de pizmă şi de clevetire. 1 Petru 2.1

Răscumpăraţii Domnului Isus au pe pământ de împlinit o solie însemnată. Ca o „preoţie aleasă” să aducă „jertfe duhovniceşti” şi ca o „preoţie împărătească” să vestească puterile minunate ale Celui ce i-a chemat din întuneric la lumina Sa.Pentru jertfele din Vechiul Testament trebuiau luate numai animale curate şi fără cusur. Cine a fost chemat de Domnul „la lumina Sa minunată” trebuie, fără îndoială, să umble ÎN lumină. Curăţenia şi sfinţenia sunt aşteptate de la cei care au fost aleşi. Este oare cu putinţă să fie găsite vicleşug, invidie, prefăcătorie, clevetire, la cei ce se numesc după numele lui Cristos? Dacă însă noi ne cunoaştem inima noastră, trebuie să mărturisim că suntem în stare de orice lucrare rea. În faţa oamenilor se pot oarecum ascunde gândurile inimilor ca să fim văzuţi într-o lumina bună. Dumnezeu vede în ascuns. El vede şi în cel mai îndepărtat colţ şi încreţitură a inimii. Poate se găseşte în inima noastră undeva ascunsă pizmă, prefăcătorie, vicleşug sau clevetire. Clevetirea destramă ca otrava câte o legătură bine închegată sau o relaţie frăţească. Cât de multe necazuri s-au produs din pricina pizmei! Prefăcătoria şi vicleşugul să NU fie găsite la copiii lui Dumnezeu!De ne-am mustra în prezenţa Domnului! Dacă noi descoperim aceste lucruri la noi să le aducem în faţa Domnului cu smerenie, ca El să ne poată ajuta. El vrea cu bucurie ca noi să mergem înainte spre slava Lui şi ca nişte prunci născuţi de curând să dorim laptele duhovnicesc şi curat care este Cuvântul lui Dumnezeu.În viaţa noastră, în legăturile noastre cu alţii, în treburile noastre, trebuie să măsurăm totul cu o SINGURĂ măsură şi această măsură este SLĂVIREA lui ISUS – Singura şi cea mai însemnată întrebare cu privire la tot ce gândim, facem sau vorbim ar trebui să fie: „Este acest lucru vrednic de Numele sfânt care îl port?”

 

OSWALD CHAMBERS

BĂTÂND LA UŞA LUI DUMNEZEU

 

11 August

Doamne, Te slăvesc pentru locul acesta în care sunt; dar întrebarea a început să se ridice în mine: este acesta locul pe care Tu l-ai rânduit pentru mine? Ajută-mă să fac cu statornicie voia Ta. Poate că este doar o agitaţie din partea mea; dacă este aşa, linişteşte-mă şi dă-mi putere de a nu păcătui împotriva Ta prin îndoială.

 

DOMNUL ESTE APROAPE-GBV

11  August

Şi, înmuind bucăţica, i‑a dat‑o lui Iuda, al lui

Simon, Iscarioteanul. Şi, după bucăţică, atunci

a intrat Satan în el.  Ioan 13.26,27

Toţi oamenii iubesc câte ceva. Să privim la Iuda; care este lucrul care l‑a dus în rătăcire? El iubea banii – o patimă obişnuită printre oameni. Să observăm însă progresul naturii corupte; o mică împrejurare din Ioan 12.3‑6 ne va ajuta să vedem legătura. Pofta exista, iar Satan a sugerat o cale pentru împlinirea ei. Iuda apucă pe această cale, şi care este următorul pas? Satan pune în inima lui gândul de a‑şi trăda Învăţătorul. Iuda (probabil, gândindu‑se că Domnul Se va elibera pe Sine Însuşi, ca şi în alte dăţi, şi că astfel el va rămâne cu banii şi cu un caracter nepătat) consimte să facă acest lucru. Omul caută orice scuză, oricât de nechibzuită ar fi.Păcatul se dezvoltă tot mai mult acolo unde există o conştiinţă pătată. Acum îşi face apariţia ipocrizia; Iuda stă la masă cu Isus (afişează o mască religioasă), chiar şi după ce Îl vânduse. Să remarcăm că Satan a intrat în el după ce i‑a fost dată bucăţica. Acum Iuda este atât de împietrit, încât nici măcar scrupulele de ordin natural nu‑l mai influenţează. Iată deci progresul naturii corupte, până la împlinirea scopului ei cumplit: mai întâi, pofta; apoi, mijlocul pentru a o satisface, găsit în slujba de a ţine punga; iar toate acestea merg împreună cu religiozitatea, în chiar compania lui Hristos, zi de zi; apoi, Iuda este condus către ultimul aspect al nelegiuirii lui, într‑un moment şi într‑o împrejurare de cea mai mare binecuvântare pentru un ucenic adevărat; după care inima este atât de împietrită, încât trădarea are loc printr‑un sărut. Păcatul şi religiozitatea merg mână în mână.

Subliniez din nou faptul – iar Iuda este o ilustraţie a lui – că, acolo unde nu există putere a evlaviei, apropierea de lucrurile divine este foarte periculoasă. Satan nu‑şi face loc dintr‑o dată, spunând: Am venit să te îndepărtez de Dumnezeu. De obicei, el lucrează prin introducerea a ceea ce va conduce sufletul departe de încrederea în moartea lui Hristos, prin introducerea unei „forme de evlavie“, şi, astfel, îl face să cadă în capcană.  N. Darby

 

TOTUL PENTRU GLORIA LUI

de Oswald Chambers

11 AUGUST

Trebuie să treci prin această experienţă

…si nu l-a mai văzut.1 Împăraţi 2:11-12

Nu este rău să depinzi de Ilie câtă vreme ţi-l dă Dumnezeu, dar aminteşte-ţi că va veni un timp când el va trebui să plece, atunci când el nu va mai fi călăuzitorul şi liderul tău, deoarece Dumnezeu nu vrea ca el să mai rămână. Tu spui: „Nu pot merge fără Ilie”. Dumnezeu îţi spune însă că trebuie.

Singur la Iordanul tău (2:14). Iordanul este simbolul despărţirii, unde nu mai ai părtăşie cu nimeni altcineva şi unde nimeni nu poale lua responsabilitatea în locul tău. Trebuie să pui în practică ceea ce ai învăţat atunci când erai cu Ilie al tău. Ai fost în repetate rânduri la Iordan cu Ilie, dar acum eşti singur în faţa lui. Nu-ţi foloseşte la nimic să spui că nu poţi merge înainte; această experienţă a venit, iar tu trebuie să mergi înainte. Dacă vrei să afli dacă Dumnezeu este cu adevărat Dumnezeul care crezi că este, atunci treci singur prin Iordanul tău.

Singur la lerihonul tău (2:15). Ierihonul este locul unde l-ai văzut pe Ilie al tău făcând lucruri mari. Când ajungi la Ierihonul tău, ai o reţinere puternică de a lua iniţiativa şi de a te încrede în Dumnezeu, vrând în schimb ca altcineva să facă aceasta în locul tău. Dacă rămâi credincios lucrurilor pe care le-ai învăţat cu Ilie, vei primi semnul că Dumnezeu este cu tine.

    Singur la Betelul tău (2:23). La Betelul tău se termină înţelepciu­nea ta şi începe înţelepciunea Lui Dumnezeu. Când nu mai ştii ce să faci şi eşti gata să intri în panică, nu te teme; bazează-te pe Dumnezeu, iar El va aduce la lumină adevărul Său într-un mod care va sfinţi viaţa ta. Pune în practică ce ai învăţat când erai cu Ilie al tău, foloseşte mantaua lui şi roagă-te. Hotărăşte-te să te încrezi în Dumnezeu şi nu-l mai căuta pe Ilie!

 

MEDITAŢII ZILNICE

WIM MALGO

11AUGUST

«Căutaţi pe Domnul câtă vreme se poate găsi; chemaţi-L câtă vreme este aproape.» ISAIA 55,6

Vrei să te vindeci de furia, de necurăţia, de lipsa ta de răbdare? Nu te lăuda cu ceea ce eşti! Nu te făli cu aşa-zisa ta economie care nu este altceva decât zgârcenie! Nu te bate în piept nici cu devotamentul tău la serviciu, deoarece nu faci altceva decât să îţi măreşti mândria! Biblia spune: «Şi, cu toate că ştiu hotărârea lui Dumnezeu că cei ce fac asemenea lucruri sunt vrednici de moarte, totuşi, ei nu numai că le fac, dar şi găsesc de buni pe cei ce le fac» (Rom. 1,32). Când Domnul Isus te întreabă: «Vrei să te faci sănătos?» (loan 5,6), grăbeşte-te să răspunzi «da» nu doar din cauza stării tale păcătoase, ci şi pentru că El Se întoarce în curând! Nu mai ai mult timp! Isus vrea să reînnoiască totul în tine, dar tu trebuie să-L accepţi şi să Îi permiţi să facă acest lucru. Astăzi viaţa ta poate să ia o altă turnură. Poate eşti dezamăgit de ceea ce este sau se întâmplă în jurul tău. Prietenii te-au părăsit, unii au luat-o pe căi greşite, dar Isus nu te lasă niciodată. Domnul le spune tuturor celor care vin la El prin credinţă: «Iată, Eu sunt cu tine în toate zilele» (comp. cu Matei 28,30). Te întreb încă o dată: Vrei să-ţi vindeci sufletul? Dacă da, Cuvântul lui Dumnezeu spune: «dacă Mă veţi căuta cu toată inima Mă voi lăsa să fiu găsit de voi» (Ier. 29,13-14).

 IZVOARE IN DEŞERT

11 August

Căci chiar dacă smochinul nu va înflori, viţa nu va da nici un rod, rodul măslinului va lipsi, şi câmpiile nu vor da hrană, oile vor pieri din staule, şi nu vor mai fi boi în grajduri, eu tot mă voi bucura în Domnul, mă voi bucura

în Dumnezeul mântuirii mele!  (Habacuc 3:17-18)

Te rog să observi ce situaţie dezastruoasă este descrisă în acest pasaj şi să notezi ce plină de curaj este credinţa exprimată aici. Este ca şi cum scriitorul ar spune de fapt: „Chiar dacă sunt forţat să trec prin această condiţie extremă de a nu şti unde să găsesc ceva de mâncare şi deşi casa mea este goală şi câmpurile mele nu dau nici un rod şi văd evidenţa ciumei divine acolo unde am văzut odată roadele belşugului lui Dumnezeu, «eu tot mă voi bucura în Domnul»“.

Cred că aceste cuvinte sunt vrednice să fie scrise pentru totdeauna în piatră cu un diamant. O, prin harul lui Dumnezeu, fie ca ele să fie adânc săpate pe tăbliţa inimii noastre! Deşi versetul de mai sus este foarte concis, el implică sau exprimă următoarele gânduri ale scriitorului: că în timpul necazului lui va fugi la Dumnezeu, că-şi va păstra stăpânirea de sine spirituală în cele mai grele împrejurări; şi că în mijlocul tuturor acestora el se va desfăta cu o sfântă bucurie în Dumnezeu şi va avea o fericită nădejde în El.

Încredere eroică! Credinţă glorioasă! Dragoste de neînvins! Philip Doddridge

 

Aseară am auzit un prihor cântând în ploaie,

Şi răpăitul stropilor de ploaie dădeau un refren dulce,

Făcând şi mai plăcută muzica acelei păsări.

 

Aşa că, m-am gândit, când vine necazul, aşa cum vine el,

De ce m-aş opri din cântat? Chiar dincolo de deal

S-ar putea ca soarele să scalde încă lumea verde.

 

Cel care înfruntă necazul cu o inimă veselă

Face povara mai uşoară. Dacă va cădea o lacrimă,

Şi mai dulce va fi cadenţa cântării pe care o auzim.

 

Ţi-am învăţat lecţia, pasăre cu aripi pătate,

Ascultând cântecul tău cu tonul lui de primăvară –

Când norii de furtună întunecă totul, este TIMPUL să cânt.

Eben Eugene Rexford

MANA DE DIMINEAŢĂ

AUGUST  11

“Cuvântul Domnului a vorbit lui Ieremia… pe când era închis în curtea închisorii”. IEREMIA 33:1

Proorocul era legat, dar Cuvântul Domnului nu era!  Adevărata viaţă creştină cunoaşte fel de fel de experienţe care îl determină pe cel credincios să se lipească mai mult de Dumnezeu. Pentru credinţa adevărată – această credinţă născută din relaţia cu Dumnezeu, destinată să triumfe asupra lumii -împotrivirea nu este o vrăjmaşă şi greutăţile nu sunt piedici.Cuvântul acesta spus proorocului Ieremia se potriveşte cu experienţa multor creştini care sunt hotărâţi să meargă cu Dumnezeu fără compromisuri. Ea descrie starea aceea în care cel credincios se simte oprit, încătuşat, fără să ştie de ce şi fără să poată să iasă din ea.Câţi sfinţi ai Lui Dumnezeu sunt opriţi de o boală; dar Cuvântul Lui Dumnezeu vine la ei cu dulceaţa, claritatea şi mângâierea sa. Închisoarea aparentă devine o apropiere de locul prea sfânt şi din camera de suferinţă iese un parfum de evlavie care dă slavă lui Dumnezeu. Am vizitat odată pe un credincios la un spital, care avea o paralizie totală şi era pe patul de suferinţă de ani de zile. Faţa îi radia de fericire şi cunoştea pe dinafară o mulţime de locuri din Scriptură pe care eu nici acum, după mai bine de patruzeci de ani de când sunt credincios, nu le-aş putea spune. Ce lucrare a harului dumnezeiesc! Dumnezeu îngăduie suferinţa cu un scop, dar El este cu noi chiar în ea. Este o vreme când Domnul Isus este mai aproape de noi decât în orice altă vreme.Sunteţi încătuşaţi de împrejurări dificile şi pentru un moment în imposibilitatea de a ieşi din ele? Aduceţi-vă aminte de Cuvântul care spune: “Toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu” (Rom. 8:28). Apoi, nici un credincios n-a fost lăsat în “închisoarea” împrejurărilor grele, ci a fost scos când Dumnezeu a socotit că şi-a făcut lucrarea pe care Şi-a propus-o.Vi se pare că ocupaţiile v-au deveni o închisoare? Sunteţi într-o situaţie care vă depăşeşte, fără să fi greşit cu ceva? Cuvântul lui Dumnezeu vine să vă reasigure că nimic nu vă poate vătăma, că El se ocupă de cei care sunt în astfel de situaţii şi care îl aşteaptă în linişte ca să intervină. În acelaşi capitol, la versetul 3, Domnul îi spune lui Ieremia: “Cheamă-Mă şi-ţi voi răspunde”. Ba mai mult “Iţi voi vesti lucruri mari, lucruri ascunse, pe care nu le cunoşti.” “Ce dulce este experienţa unei părtaşii cu Domnul Isus atât de intimă şi din care sufletul iese îmbogăţit. Apostolul Ioan în închisoarea de pe insula Patmos a primit descoperiri atât de mari şi de însemnate. Încercarea voastră a fost poate dură dar ea a devenit dovada sigură a credincioşiei lui Dumnezeu. Chemaţi-L acum, aşa cum sunteţi şi “pacea lui Dumnezeu care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus” (Fil. 4:7).

PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE

11 august

Text: Evrei 11:23-28

CEL CE SPUNE MEREU „DA” DEVINE UN NIMENI

Prin credinţă, Moise, când s-a făcut mare, n-a vrut să fie
numit fiul fiicei lui Faraon.
   Evrei 11:24

Cuvântul „da” este un cuvânt mic, dar care poate crea mari necazuri. Bryan Archibald, fostul preşedinte al Seminarului Baptist de Nord din Chicago, a subliniat acest lucru la o conferinţă care s-a ţinut cu ani în urmă. El a spus: „Faptul de a spune întotdeauna ‚da’ va duce la pierderea identităţii personale, pe când ‚nu’ defineşte personalitatea”.Să presupunem că într-o dimineaţă te hotărăşti să spui „da” la toate cererile care îţi vor fi adresate în ziua aceea. Vei spune „da” oricărei solicitări asupra timpului tău din ziua aceea, a talentelor si a energiilor. Vei spune „da” indiferent de convingerile tale. In ce condiţie vei ajunge la sfârşitul zilei? Te vei simţi ca şi cum s-ar f itras de tine în toate direcţiile – să nu mai spunem nimic despre sentimentul vinovăţiei şi al pierderii respectului faţă de tine pentru că nu ai spus „nu” la ceea ce era rău.Moise s-a definit pe sine refuzând „să fie numit fiul fiicei lui faraon”. Noi, în calitate de creştini, trebuie să învăţăm să spunem „nu” la o serie de lucruri. Aceasta nu înseamnă că devenim negativişti sau dezagreabili. Din contra, fiecare „nu” trebuie să fie partea reversă a lui „da” spus din inimă Lui Dumnezeu. Biblia ne înşiră o serie de lucruri care sunt greşite (vezi Galateni 5:19-21). Şi pentru acele lucruri care nu sunt nici greşite nici corecte prin ele însele, obţinem discernământul prin rugăciune, încrezându-ne în Duhul Sfânt şi aplicând principiile biblice. Nu fi un nimeni care este de-acord cu toată lumea pentru că este cel mai uşor lucru de făcut. Fii tu însuţi, defineşte-te. Spune NU la tot ce caută să satisfacă înclinaţiile păcătoase şi egoiste şi, spune DA la tot ceea ce-I place Domnului.

D.J.D.

Te rog să cugeţi; nu e-ntotdeauna bine

Să spui doar „da” la tot ce-n viaţă vine.

Spunând un „nu” cu fermitate, acesta poate

Ca binele ce-l crezi la alţii să-l arate.       

                                                         D.J.D.

Oamenii cu bun simţ ştiu când să spună „nu”.

 

SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul II

11 August

2 Împăraţi 21.1-18

Ezechia fusese cel mai credincios dintre împăraţii de după David. Fiul său Manase va fi cel mai detestabil. „A făcut rău peste măsură în ochii Domnului” (v. 6). Şi, la toate crimele lui, se adaugă responsabilitatea de a fi chiar fiul evlaviosului Ezechia, al celui care spusese mai înainte: „Tatăl va face cunoscut copiilor adevărul Tău” (Isaia 38.19). Dacă la acest subiect nu ni s-ar fi dat decât acest singur capitol, am spune că un astfel de om este cu siguranţă pierdut pentru totdeauna. Dar cartea 2 Cronici (33.12-13), care descrie sfârşitul istoriei lui Manase, ne învaţă că harul lui Dumnezeu a avut cel din urmă cuvânt. Cine ar fi crezut vreodată că un astfel de om s-ar fi putut pocăi, ruga şi să fie iertat? Cu adevărat, gândurile lui Dumnezeu nu sunt gândurile noastre. Mântuirea noastră nu depinde de felul cum ne-am purtat, mai mult sau mai puţin respectabil. Ea este rezultatul harului neasemuit al Dumnezeului dragostei. Dar ceea ce am făcut înainte de convertire, sub orice formă am privi, trebuie să vedem ca dezgustător înaintea lui Dumnezeu. Apostolul Pavel s-a numit pe sine cel dintâi dintre păcătoşi, pentru că perse­cutase Adunarea. „Dar pentru aceasta mi s-a arătat îndu­rare”, adaugă el, „ca Isus Hristos să arate în mine, cel dintâi, toată îndelunga Lui răbdare …” (1 Timotei 1.16).

 

CUVÂNTUL Lui DUMNEZEU

pentru astăzi-AUGUST  2015

 

11 AUGUST. CÂND RUGĂCIUNEA ESTE UN LUCRU GREU (2)

„Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El Se va apropia de voi” (Iacov 4:8)

Toţi ne dorim ceea ce au oamenii biruitori; dar nu suntem dispuşi să plătim preţul pe care l-au plătit ei pentru a obţine toate acestea. Când vezi pe cineva plin de pace, liniştit şi încrezător, probabil acea persoană îşi petrece timpul transpirând pe genunchi. Există un motiv pentru care Pavel vorbeşte despre „lupta … În rugăciune” (Coloseni 4:12). Când te rogi, trebuie să pui pasiune, să fii insistent şi pozitiv, aşteptând lucruri bune de la Dumnezeu. Trebuie să te dedici cu toată inima şi să crezi că Dumnezeu va face ceea ce a promis. Nu e uşor să te lupţi cu lucrurile care-ţi distrag atenţia şi să te concentrezi asupra Lui. Nu te aştepta ca firea ta pământească să coopereze; ea vine la locul rugăciunii zbătându-se şi ţipând. Şi nu te aştepta ca intelectul să te aplaude; natura ta egoistă va alege rugăciunea întotdeauna ca pe o ultimă alternativă. Dar Dumnezeu te va îndemna şi te va atrage în prezenţa Lui. „Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El Se va apropia de voi”. Un scriitor anonim a scris: „M-am trezit într-o dimineaţă şi m-am apucat de lucru. Aveam atâtea de făcut încât nu am avut timp să mă rog. Necazul s-a abătut asupra mea iar fiecare sarcină a devenit şi mai grea. „De ce nu mă ajută Dumnezeu?” m-am întrebat. El a răspuns: „Nu M-ai rugat!”. Azi dimineaţă m-am trezit în zori de zi şi am stat în rugăciune înainte de-a lua ziua în piept. Aveam atâtea de făcut încât a trebuit să stau o vreme să mă rog”. Multe probleme se pot rezolva sau se pot evita cu desăvârşire când îţi faci timp să te rogi şi să-L incluzi pe Dumnezeu în fiecare moment al zilei. „O, câtă pace pierdem; câtă durere inutilă suportăm; toate acestea fiindcă lui Dumnezeu nu ne rugăm” (Joseph M. Scriven: 1855).

 

SĂMÂNŢA BUNĂ

Marţi, 11 August 2015

Toate zilele celui nenorocit sunt rele, dar cel cu inima mulţumită are un ospăţ necurmat.      Proverbe 15.15

Spini sau trandafiri

Doi băieţi mâncau struguri. Unul strigă bucuros: „Ce dulci sunt!“. Celălalt spuse: „Dar au mulţi sâmburi“. Apoi intrară într-o grădină. „Uite ce trandafiri frumoşi!“ Celălalt observă: „Sunt plini de spini!“. Pentru că era cald, îşi cumpărară de la chioşcul din apropiere două sticle de limonadă. După câteva înghiţituri, cel de-al doilea băiat se plânse: „Sticla mea este deja pe jumătate goală“. Celălalt spuse repede: „A mea este încă pe jumătate plină!“.Cu cine ne asemănăm? Vedem mereu peste tot numai părţile negative din viaţă în loc să înaintăm cu inimi mulţumitoare faţă de Dumnezeu? Desigur, uneori sunt momente întunecate în viaţa noastră. Ar fi nepotrivit să le negăm. Dar nu trebuie să privim numai prin ochelari fumurii. Să ne gândim la dragostea lui Dumnezeu faţă de noi! Să-i mulţumim pentru grija Lui plină de har! În loc să murmurăm mereu şi să ne facem zilele nenorocite, mai bine să fim mulţumitori. Cei care se găsesc în greutăţi nu trebuie să-şi piardă nădejdea, pentru că Dumnezeu este Prietenul celor fără prieteni. Dumnezeu va aduce în mod sigur scăpare celor ce se încred în El.

Sursa: Meditații primite prin Email

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s