«SĂMÂNȚA BUNĂ» – Luna Mai 2015

Sământa bună 2015SĂMÂNŢA BUNĂ

Vineri, 1 Mai 2015

De aceea se miră ei că nu alergați împreună cu ei la același potop de desfrâu și vă batjocoresc.1 Petru 4.4

Răspunsul

Trenul era aglomerat de călătorii ce se întorceau în suburbie de la centrul industrial al metropolei. Printr-un mic pliant care se afla pe o bancă într-un compartiment, discuția ajunse la religie. Câțiva călători au spus câteva glume foarte urâte, iar ceilalți călători au zâmbit pe sub mustață. Numai un tânăr rămase serios.

– Nu-ți convine discuția noastră? spuse unul.

Tânărul tăcu.

– Ești chiar așa de prost și mai crezi basme?

La aceasta, tânărul spuse:

– Da, sunt chiar așa de prost!

Toți s-au îndreptat deodată spre el. Tânărul spuse aceste cuvinte așa de liniștit, nici supărat, nici temător. Simțeau cu toții că nu se merita să se certe cu el. Nu-l interesa părerea masei de oameni chiar deloc. Pe mulți i-a mișcat ceva, o curiozitate, chiar o anumită dorință după o asemenea siguranță ca de la sine înțeleasă și după acea putere de convingere. Batjocoritorii însă nu s-au simțit prea comod. Când batjocoritorii au părăsit trenul, ceilalți i-au aruncat tânărului priviri pline de admirație, iar unii i-au spus cuvinte prietenoase.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Sâmbătă, 2 Mai 2015

Nu este mai mare dragoste decât să-și dea cineva viața pentru prietenii săi.Ioan 15.13

Adevăratul Prieten

După ce și-a risipit toată averea, un bărbat cunoscut a fost lovit de o boală grea. Dar în loc să se îndrepte, bărbatul înjura pe Dumnezeu. Servitorul său a văzut că este părăsit de toți prietenii. Într-o seară, acesta i-a zis stăpânului său: „Stăpâne, Prietenul dumneavoastră vrea să vă cerceteze“. – „Ce prieten, nu vezi că toți m-au părăsit?“ – „Mântuitorul a murit pe cruce și El nu dorește ca dumneavoastră să ajungeți în osânda veșnică.“

Cineva a afirmat cândva că „cel mai de preț bun al omului este prietenia. Fără prietenie nu există dragoste, fără dragoste nu există prietenie“. Exemplul suprem de jertfire de sine între oameni este ca cineva să moară pentru prietenii săi. Și acest exemplu suprem L-a dat în toate privințele numai Mântuitorul. El Și-a dat viața pe cruce ca jertfă de răscumpărare pentru prietenii Săi, dar și pentru dușmani. Dragostea Mântuitorului față de oameni s-a arătat în toate aspectele vieții Lui.

Cititorule, care poate ai fost părăsit de foștii tăi prieteni, nu uita niciodată că este un adevărat Prieten care dorește, ca tu să fii salvat din păcat și moarte. Lui poți să-i spui toată apăsarea sufletului tău. Recunoaște-L ca Mântuitorul și Prietenul tău!

SĂMÂNŢA BUNĂ

Duminică, 3 Mai 2015

Isus, când l-a văzut zăcând, și fiindcă știa că este bolnav de multă vreme, i-a zis: „Vrei să te faci sănătos?“.
Ioan 5.6

Vrei să te faci sănătos?

Toate infirmitățile pe care Hristos le-a vindecat simbolizau o anumită latură a stării omului în păcătoșenia sa: incapacitatea de a merge, de a vedea, de a acționa, de a vorbi, de a auzi după gândul lui Dumnezeu. Sărmanul om, despre care este vorba aici, era bolnav de treizeci și opt de ani, și tocmai caracteristicile bolii lui îl împiedicau în mod absolut să profite de mijloacele necesare pentru a fi vindecat. Păcatul a luat oricărui om capacitatea de a face binele în ciuda tuturor pretențiilor omului și chiar a bunelor sale dorințe. Printre iudei mai erau câteva „rămășițe“ din binecuvântările lui Dumnezeu: îngeri, care lucrau în folosul poporului, astfel că Dumnezeu nu Se lăsa fără o mărturie în Israel. Dar, pentru a profita de acele minuni, trebuia ca omul să aibă putere. Dar ceea ce Legea nu putea face, din cauza slăbiciunii oamenilor, Dumnezeu a făcut prin Isus. Ce mare binecuvântare că Dumnezeu ne-a vorbit în Fiul Său, care este oglindirea slavei Sale! Și Fiul lui Dumnezeu a întrebat pe acel om sărman: „Vrei să te faci sănătos?“. Omul și-a recunoscut neputința. La o astfel de recunoaștere sinceră a incapacității omului, Domnul răspunde cu puterea harului Său care îl pune pe picioare pe un astfel de om. Și tot astfel vrea să facă și cu noi; și apoi să-L urmăm pe calea vieții.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Luni, 4 Mai 2015

… de unde vii și unde te duci …?Geneza 16.8

Permanent pe drum

Caracterizează acest titlu viața ta zilnică? Aceste cuvinte caracterizează viața de zi cu zi a unui șofer: mereu în spatele unui volan al unui camion, pe orice vreme, pentru a transporta bunuri importante de-a lungul și latul țărilor. Toți apreciem când marfa se află în magazine, dar ne gândim prea puțin la bărbații care au efectuat transportul. Permanent pe drum – înseamnă efort, stres, concentrație ridicată și despărțire de familie și prieteni. Permanent pe drum – dar acesta este și motoul vieții noastre. Cu toții suntem permanent pe drum – înspre o direcție oarecare.

Ați putea să vă imaginați că stați într-un camion și porniți la drum fără ca să știți unde vreți să ajungeți, fără ca să știți locul de destinație? Desigur, acest lucru ar fi fără sens. Dar știți unde duce călătoria vieții dumneavoastră? Permiteți vă rog această întrebare foarte importantă, căci locul de destinație final este foarte important.

Ați trecut, cu siguranță, pe lângă accidente și v-ați gândit: Dacă aș fi fost eu în acea mașină, aș fi fost mort. Și apoi, ce se va alege de mine? Odată, se va încheia pentru fiecare dintre noi călătoria, atunci vom ajunge la locul de destinație. Întrebarea este însă la care destinație.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Marţi, 5 Mai 2015

Fiindcă atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, că a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viața veșnică.Ioan 3.16

Permanent pe drum

Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu, este foarte precisă: există numai două căi și două ținte. Una este calea fără Dumnezeu, pe care fiecare face ce vrea. Această cale sfârșește în întunericul veșnic și în depărtarea de Dumnezeu, acolo va fi plânsul și scrâșnirea dinților (Matei 22.13).

Dar există și calea cu Dumnezeu. Pe această cale binecuvântată merg aceia care și-au pus viața în rânduială cu Dumnezeu. Ținta lor este cerul, la Dumnezeu.

Cum se ajunge pe această cale plină de promisiuni? Trebuie să-ți pui viața în rânduială cu Dumnezeu. Și dumneavoastră, drag șofer de camioane, trebuie să faceți acest lucru. Îndreptați-vă cu o rugăciune sinceră spre Dumnezeu. Recunoașteți înaintea Lui greșelile, vina, voia proprie!

Atunci viața dumneavoastră va avea o țintă corectă! Schimbați direcția de mers a vieții dumneavoastră înainte de a fi prea târziu! Deschideți-vă astăzi, acum, pentru dragostea și harul nesfârșit al lui Dumnezeu – și apoi: Drum bun!

SĂMÂNŢA BUNĂ

Miercuri, 6 Mai 2015

Voi vedeți cu ochii voștri … că eu însumi vă vorbesc.Geneza 45.12

Vom vedea pe Isus

Scena revederii fraților cu Iosif trebuie să fi fost una de uimire amestecată cu bucurie. Ei vedeau cu ochii lor că fratele lor, pe care l-au vândut, stătea în fața lor ca și cârmuitor al întregului Egipt. Îl auzeau vorbind în limba lor.

Cele întâmplate cu frații lui Iosif în acest pasaj ne duc cu gândul la ucenici, în momentele când Cleopa și tovarășul său de drum le istoriseau cum li se arătase Isus. Deodată, Domnul a apărut în mijlocul lor și le-a zis: „Pace vouă!“. Ucenicii au rămas uimiți. Nu știau ce să mai creadă. Vedeau bine? Auzeau cu adevărat cuvintele Învățătorului? În această stare, Domnul le-a spus: „Uitați-vă la mâinile și picioarele Mele, Eu sunt; pipăiți-Mă și vedeți …“ (Luca 24.39).

Înainte de toate, Isus aducea alor Săi pacea obținută prin lucrarea Sa pe cruce și, în bucuria acestei păci, El dorea ca ei să-L recunoască înviat, dar totdeauna Același în iubirea Sa față de ei. Mântuitorul a dorit pentru ucenici, ca și pentru noi, ca ei să se gândească la El ca Cel care a fost înviat și glorificat. Domnul a invitat pe ai Săi să-i privească mâinile și picioarele străpunse care au fost țintuite pe cruce. Va veni ziua când Îl vom vedea pe Domnul și Mântuitorul nostru. Acum trăim prin credință, Îl vedem pe Isus prin credință, dar în ziua veșniciei Îl vom vedea cu ochii noștri pe Salvatorul lumii.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Joi, 7 Mai 2015

Căci știți că nu … cu argint sau cu aur, ați fost răscumpărați din felul deșert de viețuire …
1 Petru 1.18

Doi călători

În compartimentul de tren eram numai două persoane. Cel care stătea alături de mine era un călător mai în vârstă. Amândoi citeam, dar lectura lui era o scriere în limba arabă. Când am pus cartea jos, a zis prietenește:

– Pot să vă întreb ce citiți?

– Eu citesc Biblia, căci sunt credincios.

– Și eu sunt credincios, mahomedan.

Apoi discuția noastră a continuat despre credința creștină. Așa am ajuns la judecata viitoare. Și el credea că va fi o dreaptă răsplătire a lui Dumnezeu pentru ceea ce face fiecare om în viața sa.

– Ce veți spune când veți apărea în fața lui Dumnezeu la judecată? am întrebat eu.

– Îl rog pe Dumnezeu în fiecare zi, ca să Se îndure de mine, zise el cu teamă și seriozitate.

– Cât mă privește pe mine, am găsit Calea, am găsit pe unicul Mijlocitor la Dumnezeu.

Doi călători, doi credincioși, fiecare în felul lui, mergeau pe căi diferite: unul pe calea credinței în Mântuitorul, altul pe calea unei religii, fără Hristos. Pe ce cale mergem noi? Există o singură cale adevărată, și aceasta este Isus Hristos.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Vineri, 8 Mai 2015

Căutați binele, și nu răul, ca să trăiți, și ca astfel, Domnul Dumnezeul oștirilor să fie cu voi …Amos 5.14

Căutare

Un student în America a primit ca subiect la un examen să scrie despre: „Atotputernicia lui Dumnezeu și realitatea diavolului“. Avea la dispoziție pentru această temă patru ore. Acel tânăr era un creștin credincios și scriind inima lui era plină de bucurie. El a scris despre atotputernicia lui Dumnezeu, despre măreția Lui, despre dragostea Lui, despre îndurarea Lui, fără să ajungă să scrie tot ce ar fi dorit. Timpul examenului s-a terminat și nu scrisese niciun cuvânt despre diavolul. Astfel și-a încheiat lucrarea cu cuvintele: „Pentru diavolul n-am avut timp“. Această expresie are să ne spună mult.

Cine este plin de cunoașterea lui Dumnezeu, cine Îl urmează pe Mântuitorul fără rezerve, acela nu are timp să se ocupe cu răul, nu are timp pentru diavolul. Astfel, răul își pierde tot mai mult din influență. Orice om care depune energie pentru cunoașterea Mântuitorului, va experimenta o ocrotire mare față de influența lui Satan. Întreaga dăruire față de Domnul și Mântuitorul înseamnă o păzire eficientă față de păcat. Să căutăm și noi acest bine!

SĂMÂNŢA BUNĂ

Sâmbătă, 9 Mai 2015

Vă îndemn … să aveți toți același fel de vorbire …, să fiți uniți, în chip desăvârșit, într-un gând și o simțire.1 Corinteni 1.10

Exemplul prim-ministrului

Pe vremea când Winston Churchill era prim-ministru al Marii Britanii, căsnicia sa era privită ca cel mai bun exemplu de loialitate și dragoste. Într-o zi, un ziarist l-a întrebat pe prim-ministru:

– Dacă v-ați putea trăi viața încă o dată, ce ați vrea să faceți?

Cu o sclipire în privire, Churchill a răspuns:

– Aș dori să fiu încă o dată soțul doamnei Churchill.

Familia este locul marilor întâmplări sau… dezamăgiri, care afectează pozitiv sau negativ toate celelalte domenii ale vieții. Experiența vieții de familie oferă un evantai de trăiri interioare care îmbină bucuria cu tristețea, fericirea cu dezamăgirea, succesul cu falimentul, odihna cu epuizarea. O căsnicie bună nu poate fi obținută cu motive egoiste. Ea trebuie să rezulte din credința în Dumnezeu. Marea fericire, pe care Dumnezeu a prevăzut-o în căsnicie pentru soț și soție, nu poate fi obținută dacă lipsește comunicarea, dacă lipsește respectul pentru Creatorul familiei. Acolo unde se consideră că normele lui Dumnezeu sunt învechite, căsnicia și viața de familie vor eșua. Exemplul prim-ministrului să fie o lecție pentru fiecare!

SĂMÂNŢA BUNĂ

Duminică, 10 Mai 2015

Isus i-a zis: „Eu sunt Învierea și Viața. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi“.Ioan 11.25

Învierea și Viața

Miracolul învierii lui Lazăr demonstrează că Hristos este Domn și peste moarte. După ce a primit de la Maria și Marta mesajul referitor la boala fratelui lor, Domnul a mai rămas în locul în care Se afla încă două zile. Nu există nicio îndoială că l-ar fi putut vindeca pe Lazăr chiar și de la distanță. Așa ceva mai făcuse Domnul. Dacă l-ar fi vindecat pe Lazăr, nu L-am fi cunoscut pe Domnul ca fiind Acela care învie morții.

Lazăr a murit. Domnul știa de moartea lui Lazăr fără să-L anunțe cineva. Aceasta era încă o dovadă a dumnezeirii Sale. La minunata afirmație a Domnului că El este Învierea și Viața, Marta reacționează cu o credință uimitoare: „Da, Doamne“, i-a zis ea, „cred că Tu ești Hristosul, Fiul lui Dumnezeu“. Când a ajuns la mormânt, Isus a plâns. Era Fiul lui Dumnezeu, dar în chip desăvârșit era și Om, dar fără păcat, în mijlocul durerii. După ce S-a rugat, Domnul a strigat cu glas tare: „Lazăre, vino afară!“. Acesta a ieșit cu fâșiile cu care era legat și Domnul a poruncit: „Dezlegați-l și lăsați-l să meargă“. Hristos este Învierea și Viața, în El este compasiune și putere.

Și noi, până nu L-am cunoscut pe Hristos, am fost înfășurați cu legăturile morții, dar El ne-a înviat la o viață nouă. Astăzi, Hristos vrea să te elibereze și pe tine, cititorule, de legăturile morții.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Luni, 11 Mai 2015

… Ei îți ascultă cuvintele, dar nu le împlinesc deloc.

Ezechiel 33.32

Alarmă pe plajă

Pe o plajă din Australia, a răsunat deodată alarma: un rechin alb a fost zărit nu departe de coastă. În acel moment, fără să țină seama de alarmă, un înotător neînfricat s-a îndepărtat spre larg. Rechinul se apropia de el într-un mod îngrijorător. Câțiva oameni au aruncat mai multe pietre în direcția celui care înota și astfel au reușit să-i atragă atenția. Îndrăznețul înotător s-a întors înțelegând că se petrecea ceva neobișnuit. La țărm, înotătorul a realizat amploarea pericolului din care tocmai scăpase. Mulțumind cu căldură, cel salvat a mărturisit că este surd.

Sunt multe persoane care se află în pericol. Ele aud vestea bună a împăcării cu Dumnezeu, dar rămân indiferente și amână mereu să accepte mântuirea adusă în dar de Mântuitorul. Această amânare duce la indiferență și astfel toate avertizările nu mai au niciun ecou în sufletele lor. Timpul de har se scurge fără ca astfel de oameni să-și pună încrederea în Mântuitorul.

Cititorule, dacă te găsești în grupul celor care nu doresc să audă cuvintele evangheliei și să le împlinească, permite-mi să te avertizez încă o dată: lasă-te eliberat din robia păcatului de către Mântuitorul chiar acum; mâine poate fi prea târziu!

SĂMÂNŢA BUNĂ

Marţi, 12 Mai 2015

… dacă nu credeți că Eu sunt, veți muri în păcatele voastre.Ioan 8.24

Peste o sută de ani

Peste o sută de ani nu mai are nicio importanță dacă ai locuit într-un bungalou frumos sau într-o mică locuință închiriată. Atunci va fi lipsit de importanță dacă ai fost cel mai bun elev și ți-ai luat bacalaureatul cu note excepționale sau doar cu note medii. Atunci nimeni nu va întreba dacă ai condus un Rolls-Royce sau o mașină mică. Nu, toate acestea nu vor avea nicio importanță peste o sută de ani, dacă acest pământ va mai fi în aceeași formă.

Dar nu va fi lipsit deloc de importanță ce crezi acum. Pentru că în viața ta scurtă pe pământ trebuie să te decizi unde vei fi peste o sută de ani, unde vei fi în veșnicie. A lua această decizie este, de fapt, scopul principal al vieții tale. Care este poziția ta față de Domnul Isus? Dacă poți răspunde: „El este Fiul lui Dumnezeu. El este Mântuitorul meu. Eu cred că El a murit și pentru păcatele mele“, atunci peste o sută de ani vei fi la El în slavă! Dar dacă spui încăpățânat: „Nu, eu nu cred în El, totul este o prostie“, atunci peste o sută de ani vei fi în veșnică depărtare de Dumnezeu. Există doar două posibilități: 1. Slavă veșnică în Casa Tatălui; 2. Condamnare veșnică în iazul de foc. Decizia trebuie să o iei aici pe pământ! Hotărăște-te te rog pentru Domnul Isus, pentru mântuirea ta veșnică! Hotărăște-te te rog astăzi! Ești sigur că mâine mai trăiești?

SĂMÂNŢA BUNĂ

Miercuri, 13 Mai 2015

Istorisiți … toată slava pe care o am …Geneza 45.13

Slava Mântuitorului

În țara Egiptului, Iosif se bucura de o mare slavă. Să ne aducem aminte din istoria acestui tânăr că însuși faraon a zis lui Iosif: „Eu sunt faraon! Dar fără tine nimeni nu va ridica mâna, nici piciorul în toată țara Egiptului“.

Să ne gândim la Cel care este mult mai presus decât Iosif și a Cărui slavă o vor vedea toți ai Săi. Isus dorea ca ai Săi să vadă slava Sa: „Tată, vreau ca acolo unde sunt Eu, să fie împreună cu Mine și aceia pe care Mi i-ai dat Tu, ca să vadă slava Mea …“ (Ioan 17.24). Nu este vorba aici de slava Fiului Omului pe care Domnul o împarte cu ai Săi, ci aceea pe care El o avea din veșnicie și în care El a intrat ca Om slăvit după ce a părăsit-o pentru a veni să săvârșească lucrarea pe care Tatăl i-o dăduse să o facă. Această slavă nu poate fi văzută decât în cer; ea nu se arată lumii. Harul lui Dumnezeu, minunat și nepătruns, ne face să împărțim cu Hristos slava pe care El a dobândit-o venind în lumea aceasta să-L glorifice pe Dumnezeu într-o viață de ascultare desăvârșită. El singur este vrednic de ea.

Va veni ziua când cei credincioși vor fi fericiți să-L contemple pe acest adorabil Mântuitor în toate gloriile Sale după ce L-au văzut în suferință pentru ei. Ce slăvită perspectivă a veșniciei! Să istorisim și noi toată slava Mântuitorului!

SĂMÂNŢA BUNĂ

Joi, 14 Mai 2015

Domnul Dumnezeu a făcut pe om din țărâna pământului, i-a suflat în nări suflare de viață, și omul s-a făcut astfel un suflet viu.Geneza 2.7

Aveţi un suflet

Nu vă faceți griji cu privire la sufletul dumneavoastră“, spune materialistul, „nu aveți niciunul“. Ateistul spune: „Cu moartea s-a sfârșit totul!“. „Dumnezeu e prea bun pentru a arunca pe cineva în iad“, spune omul care se îndreaptă după simțămintele lui. Omul religios spune: „N-ați făcut niciun omor, n-ați furat, ați făcut tot ce v-a stat în putință. Dumnezeu va fi îngăduitor față de dumneavoastră“.

Dar ce spune Dumnezeu? „Și ce ar folosi unui om să câștige toată lumea, dacă și-ar pierde sufletul?“ În pilda despre omul bogat și despre Lazăr cel sărac, în care Domnul Isus ne arată puțin lucrurile de dincolo, se spune: „A murit și bogatul și l-au îngropat. Pe când era el în Locuința morților, în chinuri, și-a ridicat ochii …“.

Omul are deci un suflet nemuritor. Când moare, iar trupul lui este așezat în mormânt, sufletul lui trăiește mai departe. Acest suflet poate merge în pierzare. A-ți pierde sufletul este ceva irecuperabil, căci înseamnă a pierde cerul. Toate bogățiile acestei lumi, omul trebuie să le lase în urma lui. Dar sufletul lui rămâne. El trebuie să apară în veșnicie în fața lui Dumnezeu pentru a primi din partea Lui sentința definitivă.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Vineri, 15 Mai 2015

Dar Tu vezi; căci Tu privești necazul și suferința, ca să iei în mână pricina lor. În nădejdea Ta se lasă cel nenorocit …Psalmul 10.14

Pânza de păianjen

Un tânăr soldat se afla în plină bătălie în timpul unor lupte din Scoția. Dușmanul avea o tactică net superioară și în curând batalionul din care făcea el parte a început să bată în retragere. Tânărul soldat a fugit cât l-au ținut puterile. Plin de disperare și teamă se rătăci în cele din urmă de camarazii săi. Într-un târziu ajunse în fața unor pereți stâncoși în care se deschidea o grotă. S-a târât în cel mai îndepărtat ungher al peșterii, unde s-a prăbușit cu fața la pământ, strigând în disperarea lui la Dumnezeu și cerându-i să-l ocrotească de dușmani. Când și-a ridicat privirile, a văzut în gura grotei un păianjen care începuse să-și lucreze plasa. Urmărind fragilitatea pânzei ce cuprindea încetul cu încetul un colț al intrării, soldatul s-a gândit la ironia situației: „Eu i-am cerut lui Dumnezeu să mă ocrotească și să mă salveze de dușmani, iar El mi-a trimis un păianjen! Cum mă poate salva un păianjen?“. Inima soldatului s-a umplut de amărăciune la gândul că în curând va fi descoperit de inamic și omorât. Nu după multă vreme a auzit soldați din armata dușmană. Un soldat înarmat s-a apropiat de intrarea în grotă. Tânărul nostru încercă să-și găsească cea mai bună poziție pentru a-și surprinde inamicul în încercarea de a scăpa cu viață.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Sâmbătă, 16 Mai 2015

Povățuiește-mă în adevărul Tău și învață-mă; căci … Tu ești totdeauna nădejdea mea!Psalmul 25.5

Pânza de păianjen

Soldatul inamic a făcut câțiva pași spre grotă, dar imediat s-a trezit cu fața în pânza de păianjen, care de acum „bloca“ o bună parte din intrarea în grotă. Soldatul s-a retras spunând camarazilor săi: „Aici nu poate fi nimeni, altfel pânza de păianjen din gura grotei ar fi fost ruptă. Să mergem mai departe!“.

După ani de zile, tânărul soldat, care văzuse minunea că Dumnezeu răspunde rugăciunii și că se poate folosi chiar de un păianjen în împlinirea planurilor Sale, a amintit în scrierile lui de această izbăvire. Soldatul a devenit un slujitor al lui Dumnezeu și a spus că prin Cuvântul lui Dumnezeu a primit mult sprijin în orice situație chiar dacă ea părea imposibilă. „Unde este Dumnezeu, pânza de păianjen este ca un zid de netrecut. Unde nu-i Dumnezeu, zidul de piatră are fragilitatea unei pânze de păianjen.“

Să ținem bine minte aceste argumente ale credinței! Chiar dacă și tu, cititorule, treci prin situații grele în viață, prin situații care ți se par imposibil de trecut, lui Dumnezeu Îi pasă de tine! Dumnezeu deține controlul asupra tuturor situațiilor din viața noastră. El are soluții pentru orice situație. Cere-i ajutorul! Negreșit te aude și dorința Lui este ca tu să fii salvat de El.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Duminică, 17 Mai 2015

Și un lepros s-a apropiat de El, i s-a închinat și i-a zis: „Doamne, dacă vrei, poți să mă cureți“.Matei 8.2

Urmările păcatului

După ce a înfățișat în cuvântarea de pe munte caracterele acelora care sunt părtași la Împărăția Sa, Domnul a coborât lângă popor, ca să-l izbăvească de urmările păcatului și de puterea diavolului. Mulțimi de oameni au mers după Domnul. Acel lepros știa că Domnul avea putere să-l vindece, dar el se îndoia de voia Domnului. Isus a întins mâna și i-a zis: „Da, vreau, fii curățat!“. Îndată, acel om a fost curățat. Lepra este un simbol al păcatului, un rău fără alt mijloc de vindecare decât puterea Domnului. Să observăm cât de evidentă este gloria Persoanei lui Hristos și în această vindecare, ca și puterea și bunătatea Sa. Domnul a întins mâna, S-a atins de lepros și leprosul a fost curățat. Tot ceea ce este Dumnezeu în putere și har era acolo în Isus, inatacabil prin păcat și la dispoziția păcătoșilor.

Leprosul nu și-a ascuns starea și a crezut că Domnul îl poate vindeca. Încercarea de acoperire a stării de păcat este cea mai mare greșeală de care se poate face vinovat un suflet. Totuși, oamenii, fără excepție, se dau înapoi de la a-și mărturisi cu sinceritate starea reală și faptele în fața Domnului. Dar cine își mărturisește starea lui cu o pocăință reală înaintea Mântuitorului va găsi iertare pentru păcatul lui.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Luni, 18 Mai 2015

Domnul îmi ascultă cererile și Domnul îmi primește rugăciunea! Psalmul 6.9

Adevărata audiență

Când inventatorul dinamitei, Alfred Nobel, a cerut o audiență la împăratul Napoleon al III-lea, i s-a fixat ziua, ora și durata audienței: 5 minute. Au urmat emoțiile și pregătirile. Ce putea spune savantul doar în 5 minute pentru a-l convinge pe împărat? În ziua și la ora fixată pentru audiență, Alfred Nobel s-a prezentat la împărat și în momentul în care a dorit să-și expună argumentele, suveranul a luat cuvântul și a vorbit tot timpul celor 5 minute fixate pentru audiență. Alfred Nobel a trebuit să se retragă. În timpul audienței, savantul nu a putut spune niciun cuvânt.

Câtă diferență există între această audiență și aceea pe care o putem avea în fața Împăratului împăraților! Putem veni înaintea lui Dumnezeu la orice oră din zi sau din noapte prin rugăciune. El ne ascultă cererile noastre. Rugăciunea este o stare de vorbă cu Dumnezeu. El are grijă ca să te asculte și îți răspunde în felul Său. Spune-i concret problemele prin care treci. Cererile pe care le facem în rugăciune nu sunt menite să-i dea lui Dumnezeu informații de care are nevoie. El cunoaște nevoile noastre mai înainte ca noi să ne rugăm. Noi ne rugăm, ca să ne descărcăm inimile și pentru că Dumnezeu vrea să lucreze prin rugăciunile noastre. Dumnezeu apreciază mult dorința de a vorbi cu El. Să folosim această posibilitate de adevărată audiență în fața lui Dumnezeu!

SĂMÂNŢA BUNĂ

Marţi, 19 Mai 2015

… El Însuși a zis: „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi“.Evrei 13.5

O mare încurajare

Un baschetbalist și-a amintit de momentele în care a fost singur și neapreciat. La început a fost selecționat în echipa de baschet doar pentru că era mai înalt decât ceilalți. Apoi, de multe ori a trebuit să joace în echipa a doua a clubului său. La un meci de baschet, la care nu a fost inclus printre jucători, echipa a fost învinsă la un scor categoric. El aștepta pe banca de rezerve, ca în fiecare moment antrenorul să-l cheme pentru a intra în teren. În ultimele momente ale meciului, antrenorul a venit la el, l-a bătut pe umăr și i-a zis: „Am uitat de tine; pregătește-te și intră pe teren, poate mai poți face ceva!“. Acele cuvinte l-au rănit în suflet pe baschetbalist. În momentul când nu se mai putea face nimic, antrenorul și-a adus aminte de el.

Dumnezeu nu procedează așa cu noi. El nu ne uită. La Dumnezeu nu sunt unii care stau pe banca din față și alții pe banca de rezerve. Mântuitorul a spus: „Unul singur este Învățătorul vostru: Hristos, și voi toți sunteți frați“ (Matei 23.8). Și acest Unic Învățător poartă de grijă în mod egal de toți ai Săi. Pentru inimile noastre, aceasta este o mare încurajare. Niciunul nu este părăsit. De aceea vino și tu cu toate problemele tale la Domnul și Mântuitorul tău!

SĂMÂNŢA BUNĂ

Miercuri, 20 Mai 2015

… Așa să faceți! Luați-vă din țara Egiptului care pentru pruncii voștri și pentru nevestele voastre …Geneza 45.19

Resurse cerești

Continuând istoria lui Iosif descoperim noi învățături bogate pentru viața de credință. Mesajul este clar, însă nu este de ajuns încredințarea acestui mesaj. Mesagerul trebuie să fie echipat în vederea răspândirii mesajului lui. Iosif a pus la dispoziția fraților săi tot ce era necesar, ca tatăl și copiii și soțiile lor să vină în Egipt.

Cât de mult strălucește Persoana Domnului și Mântuitorului nostru! Înainte de plecarea Sa la Tatăl a spus ucenicilor: „Nu vă voi lăsa orfani … Dar Mângâietorul, adică Duhul Sfânt, pe care-L va trimite Tatăl, în Numele Meu, vă va învăța toate lucrurile …“ (Ioan 14). Ce oameni fericiți sunt cei care L-au primit în viața lor pe Mântuitorul! Pentru călătoria pe acest pământ, credincioșii au primit tot ce au necesar, ca să ajungă cu bine la țintă. „Voi veți primi o putere, când Se va coborî Duhul Sfânt.“ Puterea pentru slujire, pentru mărturisire, pentru orientare pe calea vieții vine de la Persoana care le-a acordat această promisiune și din locul înălțării Sale. Duhul Sfânt mărturisește despre Iosif cel ceresc – Isus Hristos. Și sarcina actuală a credincioșilor este să mărturisească despre Mântuitorul. Pentru această lucrare, ei au toate resursele cerești.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Joi, 21 Mai 2015

Cât despre voi, până și perii din cap, toți vă sunt numărați.Matei 10.30

Oameni

Poți să-ți imaginezi câți oameni trăiesc pe pământ? Savanții au apreciat că la mijlocul anului 1987 populația lumii a crescut la 5 miliarde de oameni. De aceea Națiunile Unite au făcut din 11 iulie 1987 ziua a cinci miliarde. Cinci miliarde este un număr foarte mare, un 5 cu 9 zero după el!

În timpul Domnului Isus trăiau circa un sfert de miliard de oameni pe pământ. În timpul lui Martin Luther erau o jumătate de miliard de oameni. Când s-a ajuns la un miliard, nu se poate aprecia bine. În orice caz, în 1927 au existat două miliarde de oameni, iar în 1966, numai după 33 de ani, trei miliarde. În 1975, savanții au presupus patru miliarde, iar în 2013 a depășit granița de șapte miliarde.

Nu este impresionant câți oameni trăiesc pe pământ? Oameni, care au nevoie de hrană, care vor să lucreze, care vor să locuiască bine și comod, care doresc să conducă o mașină…

Ce minunat este totuși să vedem mărimea lui Dumnezeu, care în ciuda numărului mare de oameni ne cunoaște și ne ocrotește pe fiecare în parte! El te cunoaște foarte exact. Nu vrei să crezi și tu în acest Dumnezeu mare?

SĂMÂNŢA BUNĂ

Vineri, 22 Mai 2015

Ei aduc roade și la bătrânețe …, ca să arate că Domnul este drept …Psalmul 92.14,15

Exemplul unei bătrâne

Pauline Ford a fost o femeie credincioasă care la vârsta de aproape 80 de ani avea ca pasiune a vieții educația și rugăciunea pentru nevoile altora. În mod special, ea s-a dedicat pentru ajutorarea celor care nu știau carte învățându-i să scrie și să citească. Pauline își investea timpul alături de profesorii din școlile publice, ajutându-i prin folosirea unei metode noi de învățare a elevilor. Cu toată vârsta ei înaintată, timp de trei zile pe săptămână și circa 4-5 ore pe zi, ea preda noua metodă de învățare. O dată pe săptămână conducea autoturismul timp de aproape două ore până la o închisoare din Mississipi pentru a-i învăța pe pușcăriașii de acolo. La închisoare, Pauline vorbea și despre credința în Mântuitorul.

Bătrânețea nu trebuie privită ca un timp pierdut. Fiecare om în vârstă, în limita permisă de sănătate, nu trebuie să lâncezească, să aștepte trecerea timpului între nemulțumire și neputință, între revoltă și resemnare. Fiecare poate căuta dialogul cu semenii săi. Subiectele dialogului sunt multiple, mai ales când ne gândim la marea salvare pe care Dumnezeu a dăruit-o prin Fiul Său. „La bătrâni se găsește înțelepciunea, și într-o viață lungă e priceperea“, spunea încercatul Iov. De aceea, lăsați ca înțelepciunea bătrâneții să fie utilă semenilor!

SĂMÂNŢA BUNĂ

Sâmbătă, 23 Mai 2015

Vai de cei tari când este vorba de băut vin și viteji când este vorba de amestecat băuturi tari.Isaia 5.22

Legea împotriva beției

Imediat după înscăunare, țarul Nicolae al II-lea a adoptat o lege împotriva beției. Legea era bună, dar beția nu a dispărut. Oamenii au început să plătească mai mult ce datorau legii date de țar, dar de beție nu se lăsau. Beau ca și mai înainte, ruinându-se tot mai mult.

Alcoolul a săpat mai multe morminte și a împins la moarte mai multe suflete nemântuite decât toate războaiele. În decursul miilor de ani, alcoolul și-a continuat lucrarea sa de răspândire a necazului în lume. El a luat ce a fost mai de preț – pe iubiții părinți ai copiilor –, transformându-i în derbedei zdrențuroși și femei ușuratice. Alcoolul a detronat rațiunea și a umplut spitalele cu oameni bolnavi. El a făcut din mama încărunțită de vreme o văduvă îndurerată și pe copiii ei niște orfani.

Este lăudabilă inițiativa țarului, dar nu este suficientă. Alcoolul a trecut peste legea dată împotriva beției. Există o singură cale de scăpare a oricărui om de această boală nenorocită. Mântuitorul cheamă pe orice om să vină la El. La cruce, Hristos a făcut o lucrare așa de mare, încât orice om care se încrede în Mântuitorul să poată fi salvat de orice nenorocire în care l-a dus păcatul. Mântuitorul oferă o natură nouă, care are un orizont nou în viață.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Duminică, 24 Mai 2015

… s-a făcut o nuntă în Cana din Galileea. Mama lui Isus era acolo. Și la nuntă a fost chemat și Isus cu ucenicii Lui.

Ioan 2.1,2

Nunta în Cana din Galileea

Calea noastră pe urmele Domnului ne conduce la o nuntă. Hristos a ales un prilej de bucurie pentru înfăptuirea primei Sale minuni. Cu toate că Domnul era obișnuit cu suferința, știa și ce înseamnă bucuria. Prima minune a lui Hristos nu a avut loc în capitala țării, ci într-un sat destul de neînsemnat. Acest fapt caracterizează foarte bine profunda Sa smerenie și lipsa deplină a unei atitudini de impresionare a celorlalți. Hristos Se dovedește a fi Oaspetele ideal la nuntă ca și în orice împrejurare. Cel mai bun mod de a începe căsnicia este alături de El!

Derularea evenimentului arată că Hristos este Cel care hotărăște și nu mama Lui. Ea a spus scurt și cuprinzător: „Să faceți orice vă va zice“. Totodată, Domnul arată că încă nu venise ceasul Lui, nici ora suferințelor Lui și nici ora glorificării Sale, când toate lucrurile Îi vor fi supuse. Totuși, El Își descoperă slava făcând cunoscută puterea Sa asupra apei și transformând apa în vin al bucuriei.

Acesta a fost începutul minunilor și semnelor Domnului. Acest prim semn a fost o referire la împlinirea lucrării Sale. Acest semn, care a descoperit puterea Sa, a întărit credința ucenicilor și poate să ne întărească și pe noi în credință. Putem înțelege că Hristos este Unicul care poate schimba întristarea în bucurie.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Luni, 25 Mai 2015

Astfel, credința vine în urma auzirii; iar auzirea vine prin Cuvântul lui Dumnezeu.Romani 10.17

Cea mai mare investiție

John Wanamaker (1838-1922) a fost un mare comerciant american și câțiva ani ministrul poștelor din SUA. Când a împlinit vârsta de 84 de ani, un ziarist l-a întrebat: „Domnule, care este cea mai mare investiție sau cea mai de succes investiție din viața dumneavoastră?“. – „Cea mai mare investiție“, a răspuns Wanamaker, „a fost Biblia. Când eram un copil de zece ani, am cumpărat o Biblie cu doi dolari și cincizeci de cenți. Această Biblie m-a ajutat să ajung ceea ce sunt astăzi“. – „Dacă cumpăr o Biblie, pot fi un om de succes?“, a întrebat ziaristul. – „Nu, ci trebuie să crezi Cuvântul lui Dumnezeu. Dacă te temi de Dumnezeu și lucrezi cu bucurie, vei avea succes.“

Da, Biblia, Cuvântul lui Dumnezeu, a schimbat milioane de vieți! Este singura Carte care a produs schimbări în viața națiunilor; ea este Cartea lui Dumnezeu adresată tuturor oamenilor. A citi și a aplica învățăturile Bibliei este cea mai mare investiție cu urmări veșnice. Prin citirea Bibliei cunoaștem gândurile lui Dumnezeu. Dar numai această cunoștință nu este suficientă. Simpla cunoaștere poate acționa ca o lumină rece, dacă nu este îmbinată cu practicarea cunoștințelor, cu respectul cuvenit, datorat Cuvântului lui Dumnezeu.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Marţi, 26 Mai 2015

Și Dumnezeu caută pricină de ură împotriva mea, mă socotește vrăjmaș al Lui.Iov 33.10

Atenționările lui Dumnezeu

Versetul de astăzi este limbajul multor oameni care nu-L cunosc pe Dumnezeu. Astfel de oameni nu știu sau nu doresc să știe că ei înșiși sunt prin natura lor vrăjmași ai lui Dumnezeu. Prin neascultarea și păcatul primilor oameni, toți am moștenit aceeași natură păcătoasă. Boala, durerea, întristarea și moartea (urmări ale păcatului), omul le pune în seama lui Dumnezeu și astfel Îl privește ca pe un dușman al său. Ce gânduri deșarte poate avea omul despre Dumnezeu, care este plin de iubire!

Dragostea lui Dumnezeu față de omenire s-a arătat în faptul că El a dat ce a avut mai de preț pentru salvarea omului. „Dar Dumnezeu Își arată dragostea față de noi prin faptul că, pe când eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi“ (Romani 5.8). Hristos a murit pentru dușmanii lui Dumnezeu, ca să-i împace cu El și ei să devină moștenitori ai tuturor binecuvântărilor care decurg din jertfa de pe cruce.

Cum se comportă oamenii față de o asemenea dragoste divină? Mulți o refuză, alții o disprețuiesc, alții se comportă ca și cum nu ar fi Dumnezeu. Cu toate acestea, toți oamenii sunt atenționați să se împace cu Dumnezeu. Boala, doliul, inundațiile, seceta și multe alte încercări care vin peste oameni nu sunt altceva decât atenționările lui Dumnezeu către omenire.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Miercuri, 27 Mai 2015

Să nu vă pară rău de ceea ce veți lăsa; căci tot ce este mai bun în țara Egiptului va fi pentru voi.Geneza 45.20

Oferta cerească

În lucrarea de părăsire a Canaanului de către tatăl lui Iosif, de către frații săi cu familiile lor, putea să apară o umbră de îndoială. Nu este simplu să părăsești un loc pentru altul. De aceea Iosif le-a spus: „Să nu vă pară rău …“. Frații lui, care au văzut cu ochii lor slava lui Iosif, puteau fi încredințați că îi așteaptă ceva cu mult mai bun în Egipt.

Apostolul Pavel putea spune: „Și acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, față de prețul nespus de mare al cunoașterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate și le socotesc ca un gunoi, ca să câștig pe Hristos“ (Filipeni 3.8). Pavel a fost un teolog cu renume. Venind la Hristos ca să fie mântuit, a renunțat la toate lucrurile și le-a socotit fără valoare față de prețul cunoașterii Domnului și Mântuitorului său. Naționalitatea, cultura, prestigiul, educația, religia, realizările personale nu au mai fost luate în seamă de Pavel. Toate erau ca niște gunoaie în comparație cu oferta cerească pe care i-a dat-o Mântuitorul.

Și ție, și mie, cititorule, Mântuitorul ne-a făcut o ofertă cerească. El dorește să ne ofere un loc în gloria cerească și ne spune să nu ne pară rău de ceea ce lăsăm, căci avem pregătit tot ce este mai bun.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Joi, 28 Mai 2015

… și celui ce îi este sete, să vină; cine vrea să ia apa vieții fără plată! Apocalipsa 22.17

Mâncarea și băutura…

Mâncarea și băutura mențin trupul și sufletul împreună, căci fără mâncare și băutură curând nu am mai fi aici.

În stare de odihnă absolută și fără niciun fel de hrană consumăm cel puțin 1200 kilocalorii energie pe zi. În stare de odihnă, dar fără înfometare sunt circa 1800 kcal. Dacă muncim, crește necesarul de energie în funcție de tipul activității. Un cercetător cunoscut – endocrinologul profesor Jerrold Olefsky de la Universitatea San Diego din California – dă unui om hrănit normal, sănătos șansa de maximum circa 60 de zile timp de supraviețuire când postește complet. Aceasta este valabil numai în cazul în care corpul primește în acest timp suficientă apă minerală și vitamine.

Deoarece corpul nostru constă din 60 până la 70 procente apă, este important să bem mult. Cel puțin 1,5 până la 2 l pe zi, dacă este mai mult, cu atât mai bine. În cazul în care corpul pierde lichid, sângele se îngroașă. Deja la o pierdere de lichid de numai 2 procente, obosim. Dacă în continuare nu bem, corpul deschide un program de economisire a apei. Circulația sangvină și secrețiile se reduc, frecvența cardiacă crește. 4 procente de pierderi duc la dureri de cap, la 5 procente încep deranjamente de cunoștință și crampe. Dacă omul pierde 10 până la 15 procente din volumul său de lichid, moare.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Vineri, 29 Mai 2015

Viața este mai mult decât hrana …Luca 12.23

Mâncarea și băutura…

Dar nouă ne trebuie mai mult decât mâncare și băutură, pentru a menține împreună corpul și sufletul. Isus Hristos spune: „Omul nu trăiește numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu“ (Matei 4.4). Și El spune de asemenea: „Eu sunt Pâinea vieții. Cine vine la Mine nu va flămânzi niciodată; și cine crede în Mine nu va înseta niciodată“ (Ioan 6.35). De aceea este așa de important să citim Biblia.

Nu este vorba doar de această viață scurtă, ci unde îți vei petrece veșnicia. Acesta este un gând serios. Și Cuvântul lui Dumnezeu arată calea spre viață și pe Acela care a netezit calea într-acolo: „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine“ (Ioan 14.6). Vreți să vă încredeți în El? „Și celui ce îi este sete, să vină; cine vrea să ia apa vieții fără plată!“ (Apocalipsa 22.17).

Doresc Eu moartea păcătosului? zice Domnul Dumnezeu. Nu doresc Eu mai degrabă, ca el să se întoarcă de pe căile lui și să trăiască? Căci Eu nu doresc moartea celui ce moare, zice Domnul Dumnezeu. Întoarceți-vă, dar, la Dumnezeu și veți trăi“ (Ezechiel 18.23,32).

SĂMÂNŢA BUNĂ

Sâmbătă, 30 Mai 2015

Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul …! Psalmul 8.1

A-L auzi pe Domnul este ascultare.

A veni la Domnul este pocăință.

A crede în Domnul este îndreptățire.

A fi supus Domnului este libertate.

A rămâne la Domnul este părtășie.

A fi asemenea Domnului este sfințire.

A fi pentru Domnul este chemare.

A-L aștepta pe Domnul este nădejde.

A-L vedea pe Domnul și a fi la El este slavă.

SĂMÂNŢA BUNĂ

Duminică, 31 Mai 2015

După ce L-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, până la o vreme. Luca 4.13

Biruința din pustie

Hristos a venit în această lume ca Om pentru a Se supune voii lui Dumnezeu și a reîncepe istoria omului nou și ascultător. Mântuitorul nostru n-a putut fi ispitit, pentru că în El nu era altă dorință decât aceea de a face voia lui Dumnezeu într-o supunere totală față de Cuvântul Său. Domnul S-a împotrivit diavolului, când acesta L-a ispitit, și astfel a câștigat o biruință desăvârșită.

Din clipa aceea, Mântuitorul a putut să ia bunurile dușmanului izbăvindu-i pe oameni de urmările puterii diavolului, umblând din loc în loc, făcând bine și vindecând pe toți aceia pe care diavolul îi supusese puterii lui. La sfârșitul vieții Sale în lumea aceasta, Hristos Domnul a făcut neputincios pe acel împotrivitor care avea puterea morții. Ce mare bucurie pentru inimile noastre să-L privim pe Domnul așa cum ni-L prezintă Biblia!

În baza biruinței câștigate asupra diavolului în pustie, Mântuitorul a putut să săvârșească slujba de izbăvire în favoarea oamenilor. Dar după această minunată slujbă, rămânea încă de executat lucrarea care îl va izbăvi de moartea veșnică pe omul care se încrede în Hristos. Pentru aceasta nu erau de ajuns minuni, ci trebuia chiar moartea Mântuitorului prin care a zdrobit capul vrăjmașului și a mântuit pe cei care se încred în El.

________________________________________________

Sursa lucrării2 surori și un frate  (anonimi) lucrează pentru a avea aceste Meditații zilnice, dar și pentru celelate 13 Calendare,   să le aranjeze, corecteze, iar noi (spun cei care ni le expediază prin Email (zic) …” noi suntem doar poștașii”- DOMNUL SĂ-I BINECUVINTEZE PE TOȚI POȘTAȘII LUCRĂRII SALE!

*

MEDITAȚIILE  CLASICE AU FOST LUCRATE DE O SORĂ PARALIZATĂ DE MÂINI SI PICIOARE (DIN SUEDIA, ADRIANA CAMPEANU- PETRESCU), CARE  ÎNSĂ A FOST PROMOVATĂ IN GLORIE acum 5 ANI ÎN URMĂ, ASTA SE ÎNTÂMPLA  LA DOUA ZILE DUPĂ CE NE-A DAT PE Email  TOT MATERIALUL LUCRAT!

 SLAVĂ DOMNULUI ȘI PENTRU ACEASTĂ LUNĂ!

Advertisements

One thought on “«SĂMÂNȚA BUNĂ» – Luna Mai 2015

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s