Fiecare lucru își are vremea lui

Evreu citind BibliaDacă este vreun lucru despre care s-ar putea spune: „Iată un lucru nou!“, demult lucrul acela era şi în veacurile dinaintea noastră.

Eclesiastul 1:10

Cu mulţi ani în urmă, în Franţa trăia un tânăr evreu. Încă din copilărie fusese dus în fiecare sabat la sinagogă şi ascultase cum se citea din Vechiul Testament. Tatăl lui era un om de afaceri prosper şi foarte pios. Ca toţi evreii credincioşi, el aştepta venirea lui Mesia. El nu citise niciodată nimic despre Isus, care a împlinit tot ce a prevestit Vechiul Testament despre Izbăvitorul care avea să vină.

Tânărul îşi iubea şi cinstea tatăl, şi dorea să devină într-o zi asociatul lui în afaceri. Fiind deschişi unul faţă de altul, vorbeau tot felul de lucruri.

Într-o zi, tânărul i-a povestit tatălui că are un coleg de clasă prietenos, care citeşte în Noul Testament. Tatăl a devenit foarte iritat la o astfel de veste şi i-a spus fiului: „Băiete, nu te atinge de cartea aceasta, că nu are în ea decât minciuni. Acolo scrie că a venit deja Mesia al nostru, dar poporul nu L-a recunoscut şi de aceea L-a crucificat. Trebuie să-mi promiţi că nu vei citi niciodată această carte!“.

Orice lucru El îl face frumos la vremea lui; a pus în inima lor chiar şi gândul veşniciei …  –  Eclesiastul 3.11

Tânărul rămăse pe gânduri. Această carte interzisă îi stârnea curiozitatea. După o scurtă cugetare, tânărul zise tatălui: „Niciodată este un timp lung. Dar îţi promit că nu voi deschide această carte înainte de a  împlini 21 de ani. Atunci, cred eu, voi fi destul de matur, ca să-mi pot face singur o părere“.

Anii au trecut. Tânărul era un om de încredere la firma tatălui său, urmând în curând să devină asociatul lui. A fost o zi deosebită când tatăl l-a trimis în Anglia ca reprezentant al firmei pentru un contract important. La hotelul din Londra, unde a fost cazat, tânărul evreu găsi în sertarul noptierei  Noul Testament.

Închise repede sertarul şi încercă să uite cartea interzisă. Dar nu se mai putea concentra la afacerile sale. De ce era interzisă această carte? Ar fi vrut să o deschidă, dar mai erau câteva luni până la împlinirea vârstei de 21 de ani; şi până atunci era legat de promisiunea făcută tatălui său. În ultima seară a şederii sale la Londra, tânărul nu mai rezistă şi dori să citească doar primul capitol din cartea interzisă de tatăl său şi religia sa, iar apoi să meargă la culcare şi a doua zi să se întoarcă în Franţa.

Poporul care umbla în întuneric vede o mare lumină; peste cei ce locuiau în ţara umbrei morţii răsare o lumină. – Isaia 9:2

Cu mâinile tremurânde, tânărul evreu deschise Noul Testament şi începu să citească primul capitol din Evanghelia după Matei. Dar ce surprins şi dezamăgit a fost! Acolo nu era altceva decât o listă de nume vechi-testamentale pe care le cunoştea deja. Ce era periculos în această carte? A citit curajos mai departe. Urmă o scurtă relatare despre evenimentele care au avut loc înainte de naşterea Mântuitorului.

Deodată se opri la versetul 21: „Ea va naşte un Fiu, şi-i vei pune numele Isus, pentru că El va mântui pe poporul Lui de păcatele sale“.

Tânărul citi şi reciti acest verset. Aşa ceva nu mai auzise niciodată. Putea oare un om să scape de vinovăţia lui? Tânărul îşi lua în serios religia. Voia din toată inima să facă binele şi să respecte Legea lui Dumnezeu, dar ştia că o încălcase mereu încă din copilărie şi că va face mereu la fel şi în viitor. Exista cineva care îl putea scăpa de vinovăţie? Exista cineva care să-l ajute să devină aşa cum ar fi dorit să fie?

Dacă lucrul acesta era adevărat, atunci însemna că găsise răspunsul la cea mai importantă întrebare din viaţa lui. În sufletul tânărului evreu se împlineau cuvintele versetului din meditaţia de astăzi.
***

Dar ştiu că Răscumpărătorul meu este viu …Iov 19:25

Tânărul închise cartea, pentru că nu voia să-şi calce mai departe promisiunea făcută tatălui. Dar de dormit nu putu. Trebuia neapărat să afle mai mult despre aceste adevăruri.

În dimineaţa următoare luă avionul spre Franţa. Deşi încheiase nişte contracte foarte avantajoase pentru firmă, nu se putea bucura prea mult de laudele tatălui său.

După un timp, tânărul spuse tatălui: „Tată, mi-am călcat promisiunea şi am citit cartea interzisă“. De acum înainte pentru tânărul evreu începu o perioadă dificilă. Tatăl îi spuse cu hotărâre: „Trebuie să te decizi. Dacă devii creştin, nu mai poţi rămâne în firmă sau să fii asociatul meu“.

Tânărul evreu avu răbdarea să aştepte împlinirea vârstei de 21 de ani pentru a nu-şi încălca angajamentul faţă de tatăl său. Apoi începu să citească cu atenţie ore întregi Noul Testament. Prin această carte, Dumnezeu i-a vorbit, şi el a recunoscut că Isus Hristos este Mesia, Mântuitorul promis, Fiul lui Dumnezeu, care era şi Răscumpărătorul său, căruia Îi datora tot respectul.

Tânărul a plecat din casa părintească şi a început să aducă poporului evreu vestea bună despre Răscumpărătorul tuturor celor ce cred în El.
***

Lumina luminează în întuneric, şi întunericul n-a biruit-o. – Ioan 1:5

Câţiva misionari au cerut o audienţă la preşedintele unei ţări latino-americane pentru a primi permisiunea vestirii evangheliei în închisori.

Preşedintele i-a primit cu bunăvoinţă şi le-a povestit propria experienţă din închisoare:

Cu ani de zile în urmă am fost conducătorul luptei pentru democraţie. În timpul unei demonstraţii a venit armata loială vechiului regim şi a arestat un mare număr de participanţi, printre ei fiind şi eu. Cu toţii am fost îngrămădiţi în camioane şi duşi într-o direcţie necunoscută. După ce mi-a fost stabilită identitatea şi au aflat că eram conducătorul manifestanţilor, am fost aruncat într-un beci fără niciun fel de lumină. După trei zile, când situaţia mea a devenit insuportabilă, cineva a deschis uşa de fier, a intrat în celulă şi a lucrat ceva într-un colţ al beciului. După câteva minute, această persoană a părăsit beciul, fără să spună ceva, şi a încuiat uşa. Când totul părea să fie ca mai înainte, s-a făcut deodată lumină. Atunci am înţeles că a fost electricianul care a schimbat becul ars. De atunci, temniţa a devenit suportabilă. De aceea puteţi merge în toate închisorile şi să duceţi lumina evangheliei.

Lumina evangheliei a luminat multe inimi şi doreşte să o lumineze şi pe a cititorului! (Sămânţa Bună, primită prin Email)

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s