Meditații ale Zilei de 12 Mai 2014

 154x212-images-stories-altele-biblia1Aruncați asupra Lui toate îngrijorările voastre căci El însuşi îngrijeşte de voi.

1Petru 5:7

Dumnezeul nostru cel mare şi bun a vorbit de îngrijorările noastre! El Se opreşte asupra lor şi are o rezolvare pentru fiecare din ele. Noi avem tot felul de griji şi de îngrijorări de o greutate diferită. Dar Cuvîntul lui Dumnezeu ne arată calea uşurării.

Sînt îngrijorări cu privire la mîntuirea noastră, a păcii noastre cu Dumnezeu: El a vorbit clar şi ne cere foarte simplu să credem ce a vorbit El. Sînt atîtea locuri în Scriptură care ne vorbesc de lucrul acesta şi noi pur şi simplu, îl dezonorăm pe Dumnezeu cu îndoielile nostre, cîtă vreme mîntuirea noastră este chezăşuită de sîngele scump al Domnului Isus.

Dacă numai locul de la Ioan 10:27 ar fi în Cuvînt, ar fi suficient să ne confirme siguranţa mîntuirii celui care are credință. Dar cîte altele mai sînt: Ioan 11:25, 26; 14:16, 17, 19, 20; Rom. 8:31-35; ICor. 1:8, 9, 30; Ef. 1:4; 2:6; Col. 1:13; 2Tes. 2:13; 2Tim. 1:9.

Citiţi-le vă rog pe toate, acum şi apoi îngenunchiaţi şi cereţi iertare că v-aţi îndoit şi mulţumiţi lui Dumnezeu pentru o mîntuire aşa de mare şi de sigură. Dar mai pot fi multe alte feluri de îngrijorări care ne fac să gemem adeseori şi ne răpesc bucuria unei simple şi reale credinţe în Dumnezeu, Tatăl nostru. Ca şi copii ai Lui, noi avem privilegiul de a fi ascultaţi de Tatăl nostru ceresc. El a făgăduit să ne răspundă: “şi încrederea pe care o avem la El este că dacă cerem ceva după voia Lui, El ne ascultă, şi dacă ştim că ne ascultă, orice I-am cere, ştim că avem lucrurile pe care I le-am cerut.” (loan 5:14-15).

Totuşi să nu confundăm grijile noastre cu situaţiile pe care le-am creat singuri prin greşelile noastre. Dacă avem necazuri şi greutăţi din pricina inconsecvenţelor noastre, să le mărturisim cu smerenie lui Dumnezeu ca să ne ierte.

Pe de altă parte, dacă Dumnezeu îngăduie dificultăţi, este ca să ne dea prilejul de a pune la încercare credinţa şi încrederea noastră în El şi să-I cerem ajutorul şi mîngîierea Lui. Acela care a purtat păcatele noastre la cruce, şi care le-a îndepărtat pentru totdeauna, este viu şi la dreapta lui Dumnezeu, şi de acolo Se oferă El ca să poarte în locul nostru greutăţile şi îngrijorările noastre. De ce atunci să continuăm să ne încovoiem sub greutatea lor cînd Domnul vrea să ne uşureze de ele? Să ascultăm dar ce ne îndeamnă versetul de astăzi şi nu numai să depunem la picioarele Lui toate greutăţile, problemele, necazurile şi amărăciunile noastre ci pur şi simplu “să le aruncăm asupra Lui.” (MANA DE DIMINEAŢĂ)

***

POTI ÎNVINGE AMĂRĂCIUNEA

Orice amărăciune, orice iuţime, orice mânie, orice strigare… să piară din mijlocul vostru“(Efs. 4:31)

Un om care a fost muşcat de un şarpe cu clopoţei a fost dus de urgenţă la spital. Când l-a întrebat pe doctor „îmi este ameninţată viaţa?”, doctorul a spus: „ de muşcătură nu, dar de venin da”. „Muşcăturile” de care suferi din partea altora sunt dureroase şi supărătoare, dar ele nu sunt letale. Ceea ce ţi se întâmplă în mod normal nu te distruge, dar ceea ce se întâmplă în tine mai târziu te poate distruge.

Asemenea veninului, amărăciunea îţi otrăveşte mai întâi mintea, apoi relaţiile. Te face să retrăieşti durerea până ce aceasta te controlează, furându-ţi viitorul pe care Dumnezeu l-a avut în plan pentru tine. Dar nu trebuie să fie aşa. Poţi învinge amărăciunea. Dumnezeu doreşte să nu mai fim amărâţi, plini de iuţime şi mânioşi pe alţii. Iar ceea ce Dumnezeu porunceşte, El îţi va da harul să faci.

Când Petru l-a întrebat pe Domnul Isus: „Doamne de câte ori să iert pe fratele Meu când va păcătui împotriva mea? Până la şapte ori?” Isus i-a zis: „Eu nu-ţi zic până la şapte ori, ci până la şaptezeci de ori câte şapte” (Matei 18:21-22). Cu alte cuvinte: „Iartă şi continuă să ierţi până când lucrul acesta nu te mai deranjează”.

Ce cauzează amărăciunea? Mânia care este lăsată să-şi facă loc în gândirea noastră. Scopul lui Dumnezeu pentru mânie este să te motiveze să faci apel la puterea Lui pentru rezolvarea problemelor; altfel, ele devin permanente. Rezolvarea problemelor face ca mânia ta să dispară şi să se descarce. Dar mânia poate deveni amărăciune pe termen lung când te fixezi pe „cine mi-a făcut-o”, făcându-te ostil, critic şi acuzator. Poate spui: „pot într-adevăr să-mi opresc mânia?”

Da, cu ajutorul lui Dumnezeu îţi poţi controla reacţiile şi comportamentele şi poţi face ca mânia ta să nu mai fie alimentată, până când moare. „Roadă duhului este … blândeţea” (Galateni 5:22-23). (CUVÂNTUL LUI DUMNEZEU  PENTRU ASTĂZI)

***

Fi-ţi obiceiul de a nu avea obiceiuri

Căci dacă aveţi din belşug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiți nici leneşi, nici neroditori. – 2 Petru 1:8

Când începem să ne formăm un obicei, suntem conştienţi de el. Există momente când suntem conştienţi că devenim mai virtuoşi, mai răbdători, mai evlavioşi. dar aceasta este numai o etapă; dacă ne oprim aici, vom căpăta mersul ţanţoş al unui îngâmfat spiritual. Lucrul pe care trebuie să-l facem cu obiceiurile este să le lăsăm să se piardă în viaţa Domnului, până când fiecare dintre ele este practicat astfel, încât nu mai este un obicei conştient. Viaţa noastră spirituală se degradează continuu in introspecţie, pentru ca există unele calităţi pe care nu le-am adăugat încă la celelalte. În final, relaţia noastră cu Domnul trebuie să fie una în întregime simplă.Dumnezeul tău poate fi micul tău obicei creştin: obiceiul de a te ruga la anumite ore sau obiceiul de a citi Biblia. Fii atent cum va tulbura Tatăl tău acele momente, dacă începi să te închini obiceiului în loc să te închini Celui pe care acesta II simbolizează. ..Nu pot face aceasta acum, deoarece mă rog; este ora mea cu Dumnezeu.” Nu, aceasta este ora ta cu obiceiul pe care-l ai. Există o calitate care-ţi lipseşte. Recunoaşte lipsa, iar apoi caută posibilitatea de a dobândi acea calitate.Dragostea înseamnă că nu mai există nici un obicei vizibil, că ai ajuns în punctul in care obiceiurile tale s-au pierdut în Domnul si le practici fără să-ţi mai dai seama. Dacă eşti conştient de sfinţenia ta, atunci există anumite lucruri pe care îţi închipui că nu le poţi face. există anumite relaţii în care tu eşti departe de a fi simplu. Aceasta înseamnă că mai trebuie adăugat ceva la viaţa ta. Singura viaţă supra­naturală este viaţa pe care a trăit-o Domnul Isus şi El era într-o legătură strânsă cu Dumnezeu oriunde. Există vreun loc în care tu nu eşti într-o legătură strânsă cu Dumnezeu? Lasă-L pe Dumnezeu să intre în acel loc, indiferent prin ce metodă, până când creşti în EI, și viaţa ta se va transforma într-o viaţă simplă de copil. (TOTUL PENTRU GLORIA LUI de Oswald Chambers)

***

Dacă voieşte cineva să vină după Mine;… să Mă urmeze.

Luca 9:23

Un ghid al alpiniştilor a spus: „Dacă vrei să cucereşti Alpii trebuie să respecţi următoarele: Mai întâi de toate ia-ţi un ghid experimentat, după aceea lasă-te călăuzit în toate de el fără nici o reţinere şi procedează întocmai cum îţi spune el. Calcă pe urmele lui, opreşte-te atunci când se opreşte el, porneşte când ghidul este în faţa ta.

Oare nu este acesta un sfat bun pentru toţi care vor să cucerească ţara slavei? Sunt multe terenuri alunecoase şi multe prăpăstii pe această cale, dar conducătorul nostru este Domnul Isus şi El cunoaşte toate aceste primejdii, care caută să ne doboare. El însuşi poate să ne păzească de orice cădere.

Dacă noi II urmăm pas cu pas, atunci putem fi în siguranţă pe calea aceasta, care duce în ţara slavei promisă de Domnul, tuturor celor care îl urmează.Multe din catastrofele din munţi se întâmplă din cauză că excursioniştii nu merg după ghid, nu respectă întocmai instrucţiunile sau nu ascultă sfatul lui vroind să cucerească muntele după bunul lor plac. Oare nu tot la fel se întâmplă şi pe calea credinţei? Dacă nu-L urmezi pe Domnul Isus şi dacă nu calci pe urmele Lui, atunci nu poţi să ţii pasul cu El şi rămâi pe drum.

Scumpul meu cititor, ai tu „ghidul” pentru această cale care e atât de primejdioasă? Există numai un SINGUR „ghid” care poate să te ducă pe culmile cereşti şi acesta este Domnul Isus Cristos. El cunoaşte bine calea, căci El a venit din slava cerului pe acest pământ şi de aici, de jos după lucrarea de pe Golgota, S-a înălţat iarăşi în cer. Acestui „ghid” poţi să te predai fără nici o reţinere, căci El te conduce cu siguranţă la ţintă. Pentru aceasta trebuie să-l urmezi. Porneşte chiar acum pe Calea vieţii. Fiecare om trebuie să aleagă între cele două căi: calea omului şi calea lui Dumnezeu. Prima este a eforturilor disperate pentru mântuire, a doua este a iertării prin credinţă. Pe care din ele vrei să mergi? (CALENDAR DOMNUL ESTE APROAPE )

***

DOMN AL TUTUROR

… şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu.Tatăl că Isus Cristos este Domnul.  – Filipeni 2:11

In 20 iulie 1969, lumea l-a urmărit cu uimire pe Neil Armstrong coborînd încet scara modulului lunar-Vulturul. Lăsînd prima amprentă a piciorului unui om în praful de pe suprafaţa lunii, a spus: „Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire”.

Vorbind cu el la telefon, preşedintele Nixon a spus: „în acest nepreţuit moment… toţi locuitorii pămîntului sînt una – una în mîndria a ceea ce ai făcut tu”. Omul a călătorit în altă „lume”.

Aproape cu 2000 de ani în urmă, s-a petrecut un alt eveniment faţă de care coborîrea pe lună a lui Armstrong este nesemnificativă. Fiul lui Dumnezeu a lăsat splendoarea cerului şi a coborît pe planeta Pămînt. A trăit aici 33 de ani, a murit pe cruce, a înviat din mormînt şi S-a dus din nou la cer. Cînd se va reîntoarce, orice genunchi se va pleca în faţa Sa şi fiecare limbă va mărturisi că El este Domnul. Toţi cei din cer, de pe pămînt şi de sub pămînt vor striga cu o singură voce, unii de bucurie, iar alţii de spaimă: „Isus este Domnul!”

Apostolul Pavel a fost în închisoare, cînd a scris acestea credincioşilor din Filipi. Ştia că Isus a fost încoronat cu slavă şi onoare, şi că la fel, ca Mare învingător, a supus stăpînirii Sale toate lucrurile poporului Său. Orice încercare sau orice furtună va cutremura lumea, aceasta este speranţa noastră de azi. Să ne concentrăm minţile la Cristos şi să fim gata pentru ziua cînd cele ce se văd azi doar prin ochii credinţei vor fi în văzul tuturor: Isus este cu adevărat Domnul!    D.J.D.
Glorie lui Dumnezeu şi pace pe pămînt;
Ziua bucuriei în lume-a răsunat.
Şi vom striga cuprinşi de fericire:
„Isus Cristos e-al nostru împărat”.- Anonim
Cu mult mai măreaţă dedt debarcarea omului pe lună este a doua venire a iui Cristos pe pămînt. (Pâinea  cea de toate zilele)

__________________

Meditații primite prin Email

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s