MEDITAȚII CREȘTINE – 13 Aprilie 2014

Glasses on Open Bible ca. 2001

1) IZVOARE ÎN DEŞERT

Şi mâna Domnului a venit peste mine acolo, şi mi-a zis: „Scoală-te, du-te în vale, şi acolo îţi voi vorbi!“

Ezechiel 3:22

Ai auzit vreodată ca cineva să fie foarte folosit de Hristos fără să fi experimentat mai întâi o perioadă deosebită de aşteptare, sau o răsturnare totală a planurilor lui? De când a fost trimis apostolul Pavel în pustiul Arabiei pentru trei ani – timp în care trebuie să fi fost umplut cu Vestea cea Bună – până în ziua de azi, se pare că cei care vor fi folosiţi vor avea o perioadă de aşteptare. Nu ţi s-a întâmplat niciodată să cauţi să vorbeşti despre încrederea în Domnul Isus, dar în loc de asta El să-ţi ceară să arăţi ce este încrederea, prin aşteptare?

Experienţa mea este cu mult mai puţin severă decât a lui Pavel, dar revelează acelaşi principiu. Odată când credeam că uşa a fost larg deschisă ca eu să intru în domeniul literar cu o mare oportunitate, uşa s-a închis la fel de repede. Doctorul meu a intrat şi mi-a spus simplu: „Niciodată! Trebuie să alegi între a scrie şi a trăi, pentru că nu le poţi face pe amândouă“. Era în anul 1860, şi n-am ieşit din carapacea mea izolatoare cu cartea mea Ministry of Song (Slujba Cântării) înainte de 1869. Atunci am văzut înţelepciunea deosebită care m-a ţinut în aşteptare timp de nouă ani în umbră.Dragostea lui Dumnezeu este neschimbătoare. El ne iubeşte la fel chiar şi când nu vedem şi nu simţim dragostea Lui. Iar dragostea şi suveranitatea Lui sunt egale şi universale. De aceea, deseori El reţine bucuria noastră şi conştientizarea progresului nostru, pentru că El ştie cel mai bine ce anume va desăvârşi şi va înlesni lucrarea Lui în noi. Frances Ridley Havergal

Am lăsat în tăcere
Acea lucrare a mea,
Şi am luat ce-mi fusese trimis –
Un timp de odihnă.
Glasul Stăpânului m-a chemat
Să mă odihnesc deoparte;
„Deoparte numai cu Isus“,
A răsunat în ecou inima mea.

Am luat odihna şi liniştea
Din mâna Lui,
Şi-am simţit că această suferinţă prezentă
Era în planul Lui.
Cât de des noi alegem să lucrăm,
Când El spune: „Odihneşte-te!“ –
Căile noastre sunt oarbe şi întortocheate;
Calea Lui e cea mai bună.

Lucrarea pe care El Însuşi a dat-o,
El o va duce la bun sfârşit.
Pot fi alte misiuni
Pentru picioare obosite;
Pot fi alte îndatoriri
Pentru mâini obosite,
Prezentul, este ascultarea
De poruncile Lui.

Este o binecuvântată odihnă
Să stăm liniştiţi,
Să lăsăm mâna Lui să ne modeleze,
După cum vrea El.
Lucrarea Lui trebuie terminată.
Lecţia Lui trebuie însuşită;
El este Maistrul,
Nu uita!

Nu este vorba doar de a „lucra“.
Trebuie să fim învăţaţi;
Şi Isus „a învăţat“ ascultarea,
Câştigată prin suferinţă.
Pentru noi, jugul Lui este uşor,
Sarcina Lui este uşoară.
Disciplina Lui e foarte necesară,
Şi plină de dreptate.

Noi trebuie să fim slujitorii Lui;
Noi nu alegem niciodată
Dacă o unealtă sau alta
Va fi folosită de mâinile noastre.
În lucrare sau în aşteptare
Fie ca noi să împlinim
Nicidecum voia noastră, ci numai
Voia Stăpânului!

Dumnezeu dă locuri de odihnă precum şi locuri de muncă. Aşa că odihneşte-te şi fii mulţumitor când El te aduce, obosit şi slăbit, la ape de-a lungul drumului.

2) MÂNTUIREA PRIN HRISTOS: Meditaţii zilnice – Fritz Berger

Strigă de bucurie, fiica Sionului! Strigă de veselie, Israele! Bucură-te şi saltă de veselie din toată inima ta, fiica Ierusalimului!  Domnul a abătut dela tine pedepsele tale, a îndepărtat pe vrăjmaşul tău; Domnul, Împăratul lui Israel, este în mijlocul tău; nu trebuie să te mai temi de nicio nenorocire!

Ţefania 3:14-15

Aş dori să vă încurajez prin a vă opri asupra acestui cuvânt. În Fapte 3:19 citim: ” Pocăiţi-vă dar şi întoarceţi-vă la Dumnezeu!” Aceasta trebuie să devină realitate. Dar pentru aceasta este nevoie doar de o clipă. După aceea este valabil” “Domnul a luat pedeapsa ta.” Vrei tu să crezi aceasta?

Mulţi spun:”Eu cred aceasta, dar cad mereu în păcat.” Aici găsim scris:”El a îndepărtat pe vrăjmaşul tău”, iar în alt loc este scris:”Eu sunt cu tine, un Mântuitor puternic.” Cel mai mare duşman este Diavolul, el face eul nostru să se îngâmfe. El umblă ca un leu care răcneşte, căutând pe cine să înghită. Dar găsim tot mereu îmbărbătarea:”

N-aveţi nicio teamă de ei, şi nu vă tulburaţi!” Isus l-a învins. În 1 Ioan 5:18 citim:”Cel născut din Dumnezeu îl păzeşte, şi cel rău nu se atinge de el.” Noi trebuie să ne apărăm cu mântuirea, împotriva ei Satana în zadar ar încerca să dea atacuri. Domnul Împăratul lui Israel este cu tine, de aceea nu te teme de niciun rău. Cu mai mult de doăzeci de ani în urmă am văzut că nu ni se poate întâmpla niciun rău, dar credeam că sunt nevoit să păcătuiesc. Astăzi nu mai gândesc aşa; este o nenorocire mare dacă un om cade în păcat, sau necredinţă. Mai demult mă temeam să nu cad, pentru că eu consideram că este cea mai mare nenorocire. Dar dacă nu ne mai temem de niciun rău, suntem întro stare fericită. În această situaţie stăm neclintiţi pe stânca noastră, Isus Hristos. Cel care crede, nu fuge.

3) CALENDARUL ”DOMNUL ESTE APROAPE” 

Şi aşa eraţi unii din voi! Dar aţi fost spălaţi, aţi fost socotiţi neprihăniţi, în Numele DOMNULUI ISUS CRISTOS, şi prin Duhul DUMNEZEULUI nostru.  – 1 Corinteni 6.11

Ce erau unii din credincioşii din Corint? În versetele 9 şi 10 sunt enumerate unele lucruri în care trăiau unii din ei odinioară. Nici un om nu se poate sustrage de la cercetarea lui Dumnezeu. „Nu este nici unul care să facă binele, nici unul măcar” (Rom. 3.12). Dar credinciosul poate spune cu inima plină de mulţumire: „Dar am fost spălat, am fost sfinţit, am fost socotit neprihănit în Numele Domnului Isus.” Aceasta era şi partea corintenilor credincioşi.

Nu numai că cel credincios a fost spălat dar este şi sfânt – aceasta înseamnă că este pus deoparte, el nu mai este din lume şi a fost făcut părtaş de a sluji Marelui şi Veşnicului Dumnezeu. Credinciosul este socotit şi neprihănit prin credinţă. Domnul Isus a fost dat pentru nelegiuirea noastră pentru a ne curaţa de toate păcatele şi din cauza neprihănirii pe care am primit-o prin această jertfă am fost sfinţiţi. Am „fost socotiţi neprihăniţi în Numele Domnului Cristos şi prin Duhul Dumnezeului nostru.” Dumnezeu spune celor care au crezut în Domnul Isus: „Şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatele lor, nici de fărădelegile lor” (Evr. 10.17).

Ce HAR minunat!De ce oare le aminteşte apostolul Pavel corintenilor ceea ce au fost odinioară? Vai, şi noi uităm adesea de unde am fost scoşi şi ce lucrare a trebuit să facă Domnul Isus pentru noi. A privi la dragostea Domnului Isus este partea credinciosului. Amintirea lucrării desăvârşite de mântuire şi marea dragoste a Domnului nostru este motorul laudei şi mulţumirii în adunarea de adorare ca şi tot timpul vieţii noastre.A avea o cunoştinţă temeinică despre originea cerească a Adunării lui Dumnezeu, înseamnă a avea cea mai bună apărare împotriva învăţăturii stricate.

4) Cuvântul lui  Dumnezeu pentru astăzi

 NU TE UITA LA AŞA CEVA!

Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei” (Psalmul 101:3)

Temându-se de creşterea demografică a evreilor, Faraon le-a spus moaşelor evreice: „Când veţi împlini slujba de moaşe pe lângă femeile Evreilor şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dacă este băiat, să-l omorâţi” (Exod 1:16). Acest cuvânt „scaun” este acelaşi cuvânt folosit pentru a descrie roata olarului. Dacă Satana te poate distruge câtă vreme eşti încă pe roată, în procesul de a fi format, el şi-a atins scopul. Şi astăzi, una din strategiile pentru distrugerea bărbaţilor şi băieţilor este pornografia. Aventura lui David cu Batşeba a început cu cuvintele: „pe când se plimba pe acoperişul casei împărăteşti, a zărit de acolo o femeie care se scălda şi care era foarte frumoasă la chip … Şi David a trimis nişte oameni s-o aducă” (2 Samuel 11:2-3). Privind în urmă la acest capitol dureros din viaţa lui, David a scris: „Voi umbla cu inima fără prihană, în mijlocul casei mele. Nu voi pune nimic rău înaintea ochilor mei”. Potrivit ziarului Chicago Tribune, un bărbat pe nume Joe din Rockford, Illinois, conducea un site pe Internet cu relaţii intime în direct intitulat Video Fantasy. Joe avea un fiu de zece ani. Pe computerul de acasă Joe a instalat un software care să limiteze ceea ce putea face fiul său pe internet. Joe i-a explicat: Nu că vreau să-l ţin la adăpost, dar eu şi soţia mea suntem foarte atenţi la ceea ce citeşte, la ceea ce se uită la televizor şi la ceea ce face pe computer deoarece avem responsabilitatea faţă de el de a fi cei mai buni părinţi”. Ce ipocrizie! Pornografia creează aceeaşi dependenţă ca orice drog. Prezintă imagini care îţi modelează mintea, imagini pe care diavolul le poate derula şi folosi pentru a te înrobi. Aşa că fă-ţi un mare bine şi niciodată nu te uita la aşa ceva!

5) TEZAURUL PROMISIUNILOR LUI DUMNEZEU de CHARLES H. SPURGEON

UN TRUP SCHIMBAT, CA AL LUI

Noi aşteptăm ca Mântuitor pe Domnul Isus Cristos, care va schimba trupul stării noastre smerite şi-l va face asemenea trupului slavei Sale.

Filipeni 3.20-21

Când suntem frământaţi de dureri încât nu suntem în stare să ne gândim sau să ne rugăm, simţim starea de neputinţă a trupului nostru, iar când suntem ispitiţi prin poftele cărnii, ne dăm seama cât de vrednică de dispreţuit este această fire pământească. Trupul nostru care ne smereşte şi, prin aceste porniri ale sale, ne face un mare serviciu. De ne-am smeri în adevăr, ştiind că trupurile noastre se înrudesc cu ale animalelor şi chiar ne leagă de ţarină. Dar Mântuitorul nostru, Domnul Isus Cristos va schimba această stare de lucruri. El ne va face asemenea trupului slavei Sale, pe toţi care credem în El. Sufletul nostru a fost deja transformat prin credinţă; aşa şi corpul nostru se va reînnoi şi se va potrivi sufletelor noastre transformate prin Duhul Sfânt. Când va avea loc această schimbare, nu putem şti, dar numai această nădejde ne poate susţine, şi întări în zilele de încercări şi dureri din trup. Încă puţin timp şi vom fi asemenea Domnului Isus; atunci nu va mai fi nici un fel de suferinţă: dureri, mădulare umflate, inimi şovăitoare. Bătrânul nu va mai fi o grămadă de infirmităţi, nici bolnavul un morman de carne în agonie. „Vom fi schimbaţi asemenea trupului Său slăvit!” înviere minunată, în aşteptarea căreia, chiar trupul nostru de carne se poate odihni în siguranţă.

6) TOTUL PENTRU GLORIA LUI de Oswald Chambers

Ce să facem cu poverile?

Aruncă asupra Domnului povara ta.

Psalmul 55:22, Bucureşti 2001

Trebuie să facem distincţie între poverile pe care e bine şi drept să le purtăm şi poverile pe care e rău să le purtăm. N-ar trebui niciodată să purtăm povara păcatelor sau a îndoielilor, dar există poveri puse asupra noastră de Dumnezeu, pe care El nu doreşte să ni le ia, ci vrea ca noi să le aducem înapoi la EL.Aruncă asupra Domnului ceea ce ţi-a dat El” (RV marg.). Dacă începem să lucrăm pentru Dumnezeu, dar pierdem legătura cu El, sentimentul respon­sabilităţii va fi copleşitor şi ne va dobori; dar dacă aducem înapoi la Dumnezeu ceea ce El a pus asupra noastră, El ne eliberează de sentimentul responsabilităţii făcându-ne conştienţi de prezenţa Lui.Mulţi lucrători au început să-L slujească pe Dumnezeu cu mult curaj şi cu dorinţe bune, dar fără a avea o părtăşie strânsă cu Isus Cristos; de aceea, după puţin timp s-au prăbuşit. Ei n-au ştiut ce să facă cu povara, au obosit, iar ceilalţi oameni au început să spună: ..Ce sfârşit trist după un astfel de început!”„Aruncă asupra Domnului povara ta” – ai purtat-o singur toată, dar acum pune unul din capetele ei pe umerii lui Dumnezeu. ..Domnia va fi pe umerii Lui.” Încredinţează-I lui Dumnezeu ceea ce ţi-a dat El; nu lepăda povara, n-o lăsa jos, ci pune-o asupra Lui. şi pe tine împreună cu ea, şi vei vedea că povara va fi mai uşoară când vei simţi prezenţa Lui. Nu încerca niciodată să te desparţi de povară.

7) Meditatii Charles H. Spurgeon: MEDITAȚII de Dimineața și Seara

DIMINEAŢA
Prea iubitul meu este ca un mănunchi de mir. (Cântarea Cântărilor 1:13)

Mirul a fost ales să-L simbolizeze pe Isus din cauza valorii, parfumului şi farmecului său, din cauza calităţilor sale dezinfectante, vindecătoare şi conservante, şi din cauza legăturilor sale cu jertfa. Dar de ce este El comparat cu „un mănunchi de mir”? Mai întâi, din cauza abundenţei. El nu este o picătură, ci un ocean. Nu este un fir sau o floare, ci un mănunchi întreg. În Christos îmi sunt împlinite toate nevoile, aşa că nu scap nici un prilej de a cere. „Prea iubitul” nostru este comparat cu un mănunchi şi din cauza varietăţii, fiindcă în Hristos nu există numai un lucru necesar, ci „în El locuieşte trupeşte toată plinătatea dumnezeirii” (Coloseni 2:9). Orice necesitate poate fi împlinită în El. Gândeşte-te la toate titlurile lui Isus, şi vei vedea că există o mare varietate: Profet, Preot, Rege, Mire, Prieten, Păstor. Studiază-L în viaţa, moartea, învierea, înălţarea şi a doua Sa venire; priveşte-L în virtuţile, bunătatea, curajul, jertfirea, dragostea, credincioşia, adevărul şi îndurarea Sa. El este un mănunchi de desăvârşire. „Un mănunchi de mir” care trebuie păstrat , depozitat într-un recipient de valoare, şi nu aruncat, trebuie să-L considerăm comoara noastră cea mai de preţ. Trebuie să-I păzim cuvintele şi legile. Trebuie să ne ţinem sub Cheie gândurile şi cunoştinţele despre El, altfel diavolul le va fura. Mai mult, Isus este „un mănunchi de mir” pentru calităţile sale unice. Simbolul sugerează ideea harului deosebit, distinctiv. Dinainte de întemeierea lumii, El a fost pus deoparte pentru poporul Său, şi îşi oferă parfumul numai celor care înţeleg cum să intre în comuniune cu El, cum să aibă părtăşie cu El. O, binecuvântat este poporul căruia Domnul îi dezvăluie secretele Sale, şi pentru care a fost pus deoparte. O, fericiţi şi aleşi sunt acei care au fost făcuţi să spună „prea iubitul meu este ca un mănunchi de mir”.

SEARA

Să-şi pună mâna pe capul dobitocului adus ca ardere de tot, si va fi primit de Domnul, ca să facă ispăşire pentru el. Levitic 1:4

Domnul nostru făcut păcat pentru noi este simbolizat aici prin transferul semnificativ al păcatelor asupra taurului, transfer înfăptuit prin intermediul bătrânilor poporului. Punerea mâinii nu era doar o atingere, fiindcă în alte locuri din Scriptură cuvântul „a pune” are înţelesul de a apăsa, ca în expresia „mânia Ta mă apasă” (Psalmi 88:7). Cu siguranţă că aceasta este însăşi esenţa şi natura credinţei, care nu numai că ne aduce în contact cu marele înlocuitor, ci ne şi învaţă cum să lăsăm asupra Lui toată povara vinovăţiei noastre. Iehova a pus toate păcatele poporului pe capul înlocuitorului, dar fiecare păcătos este chemat să ratifice personal acest legământ solemn, şi să pună mâna pe capul „Mielului care a fost junghiat” (Apocalipsa 13:8). Credinciosule, îţi aminteşti ziua în care ai obţinut pentru prima dată iertarea prin Isus, Purtătorul Păcatelor? Poţi să te alături scriitorului care spune: „sufletul meu îşi aminteşte cu încântare ziua eliberării. Împovărat de vină şi plin de teamă, L-am văzut pe Salvatorul şi înlocuitorul meu, şi mi-am pus mâna pe capul Lui. O, cât de timid am fost la început, dar apoi mi-a crescut curajul, şi încrederea mi s-a întărit până când mi-am vărsat tot sufletul înaintea Lui. Acum mă bucur neîncetat ştiind că păcatele mele nu mă mai apasă, fiindcă au fost puse pe capul Lui. Asemeni bunului samaritean, Isus a pus toate păcatele mele viitoare în contul Său”. Binecuvântată descoperire!
Veşnică mângâiere pentru sufletul meu!
Păcatele mele fără număr au trecut
Asupra Lui, şi pentru veci au dispărut
Pierdute în şuvoiul sângelui de la Calvar
Ce spală orice crimă, prin jertfa şi prin har.

8) MANA DE DIMINEAŢĂ

Fraţilor, priviţi la chemarea voastră.” – 1CORINTENI 1:26

Voi aţi primit iertarea păcatelor; aţi fost mîntuiţi, dar aceasta este numai un început. Dumnezeu vrea să vă ia în slujba Sa. Chemarea despre care vorbeşte textul de astăzi nu este o experienţă excepţională ci împlinirea normală si regulată a planului lui Dumnezeu pentru viaţa voastră. Crucea Domnului Hristos a fost prezentată corintenilor în aşa fel încît fiecare credincios să-şi găsească în ea chemarea lui personală, care nu era rezervată unor privilegiaţi, ci destinată tuturor sfinţilor. Tot aşa ar trebui să fie şi astăzi: fiecare credincios ar trebui să fie personal convins de chemarea sa. Pentru el, chemarea crucii este o obligaţie, nu o experienţă facultativă. Să ne punem în dimineaţa aceasta întrebarea: Ce vrea Domnul cu viaţa mea? Saul din Tars prigonea Biserica şi hotărîse să-i piardă pe creştini. Dar într-o clipă el a devenit apostolul Pavel; Domnul Isus i S-a descoperit. De atunci încolo, el a predicat crucea pe care înainte o hulise, şi a cărei experienţă a avut-o pînă la sfîrşitul vieţii sale. De aceea a putut să spună: “Departe de mine gîndul să mă laud cu altceva decît cu crucea Domnului nostru Isus Hristos, prin care lumea este răstignită faţă de mine şi eu faţă de lume.” (Gal. 6:14). Părtăsia suferinţelor lui Hristos a devenit cheia vieţii sale şi revelaţia personală a crucii pe care a primit-o, l-a determinat să vestească Evanghelia tot restul vieţii sale. Această chemare ne-o oferă Domnul şi nouă. Prin Duhul Său Sfînt El vrea să ne dea şi nouă o revelaţie deosebită a crucii Domnului Isus Hristos. Aceasta nu înseamnă o experienţă specială, ieşită din comun, o vedenie, un glas sau altceva de felul acesta ci o simplă şi adîncă înţelegere a crucii şi ce a însemnat ea pentru noi, pentru ca apoi, să putem spune şi altora cu toată convingerea că crucea Domnului Isus este dovada cea mai mare a dragostei lui Dumnezeu faţă de nişte păcătoşi pierduţi. Dar crucea Lui trebuie să fie propovăduită nu numai celor necredincioşi ci şi credincioşilor pentru a avea totdeauna vie în fiinţa lor Persoana şi lucrarea Lui. La cruce, ascultarea Domnului Isus a fost desăvîrşită în cel mai înalt grad. Prin crucea lui Hristos, Dumnezeu Însuşi a fost proslăvit pe deplin şi în virtutea ei a intrat Domnul Hristos în slava lui Dumnezeu, ca OM.
Între crucea de la Golgota şi scaunul de domnie al lui Dumnezeu erau legături care nu pot fi înţelese de nici o făptură. Crucea este locul unde iubirea Domnului Isus pentru Tatăl a fost arătată într-o limbă pe care numai Tatăl o putea înţelege.” J.N.D.

9) PÂINEA CEA DE TOATE ZILELE

Text: Evrei 11:23-29
Prin credinţă Moise… n-a vrut să fie numit fiul fiicei lui faraon.  – Evrei 11:24

LOCUL ACESTA ESTE OCUPAT

La sfîrşitul secolului al optulea, trăia în nordul Angliei un profesor de istorie şi teolog creştin, foarte devotat, cunoscut sub numele de Venerabilul Bede. Într-o zi s-au apropiat de el nişte călugări care se luptau cu ispitele şi care veniseră să caute soluţii. Bede le-a spus: „Ştiu despre ce vorbiţi. Cînd ispita îmi bate la uşa inimii, răspund întotdeauna: „Locul acesta este ocupat” şi cu aceasta ea pleacă”.

Cu secole înainte, cînd Moise a auzit bătaia ispitelor la uşa inimii sale, nu le-a lăsat acestora nici un loc pentru a se cuibări. Scriitorul Epistolei către evrei ne revelează cele ce s-au petrecut în inima lui Moise. In primul rînd „n-a vrut să fie numit fiul fiicei lui faraon“. Aceasta a fost credinţa care l-a determinat să spună „Nu” lumii şi întregii glorii a Egiptului. În al doilea rînd, el „a vrut mai bine să sufere împreună cu poporul lui Dumnezeu”. Aceasta înseamnă un „Da” accentuat realităţilor spirituale eterne, în schimbul plăcerilor trecătoare ale păcatului. Şi în final, „el socotea ocara lui Cristos ca o mai mare bogăţie decît comorile Egiptului”. Acesta era calculul clar al credinţei că adevărul şi neprihănirea vor aduce răsplătiri veşnice.

Problemele sînt aceleaşi şi pentru noi astăzi. Trebuie să ne cultivăm dragostea pentru Cristos, pentru poporul Lui, pentru neprihănire, astfel că plăcerile păcatului vor fi repede respinse în favoarea bucuriei eterne şi a păcii divine. Fie ca inimile noastre să fie umplute cu Cristos. Apoi, cînd ispita va bate la uşa noastră, să spunem imediat: „Locul acesta este ocupat”.    D.J.D.
Să nu te temi luptînd cu Domnul,
Mergi plin de-avînt şi curajos;
Că nu-i putere să-l înfrîngă
Pe cel ce luptă cu Cristos. Traian Dorz.
Cînd bate la usă cel rău, lasă-L pe Isus sa răspundă.

10) SCRIPTURILE ÎN FIECARE ZI

Volumul 1 De la Geneza la Iosua  de Jean Koechlin

 Exod 10:24-29:11.1-10
Nouă urgii au venit succesiv peste ţara Egiptului. Mai rămânea a zecea, mai grozavă decât toate cele dinainte, a cărei semnificaţie o vom vedea în continuare. Ea a fost precedată de o ultimă propunere a lui faraon: „Mergeţi, slujiţi Domnului; numai turmele voastre să rămână” (v.24), care urmărea să împiedice poporul să aducă jert­fele şi darurile. Recunoaştem bine în aceasta eforturile lui Satan de a ne lipsi de Cel care este Jertfa desăvârşită. El face orice pentru a ne lua bucuria lui Hristos, mai ales atunci când venim pentru a-L oferi Tatălui în închinare. Vai, cât de des îi reuşeşte aceasta! Rezultă o pierdere pentru noi, dar, mai presus de orice, Dumnezeu este lipsit de jertfa scumpă pe care o aşteaptă de la răscumpăraţii Săi. Şi, la modul general, răspunsul lui Moise ne amin­teşte că Dumnezeu are drept nu numai asupra noastră, ci şi asupra a tot ceea ce este în posesia noastră.Moise „a ieşit de la Faraon aprins de mânie” (v.8). îl vom vedea în mai multe rânduri pe acest om al lui Dumnezeu mânios, tocmai pe el, care era „foarte blând, mai mult decât toţi oamenii care erau pe faţa pământului” (Numeri 12.3; vedeţi Exod 16.20; 32.19; Levitic 10.16; Numeri 16.15; 31.14). Dar era vorba de gloria lui Dumnezeu şi de binele poporului Său. Are mânia noastră întotdeauna o cauză atât de dreaptă?

11) DOMNUL ESTE APROAPE/GBV/2014

Pentru că legea, având umbra bunurilor viitoare, nu însăşi imaginea lucrurilor, nu poate niciodată, cu aceleaşi jertfe care se aduc neîncetat în fiecare an, să‑i desăvârşească pe aceia care se apropie. Astfel, n‑ar fi încetat ele să fie aduse …? Dar în acestea este o amintire de păcate în fiecare an.  –  Evrei 10.1‑3

Experienţele dintr‑o viaţă pot să cuprindă uneori traume îngrozitoare sau pierderi devastatoare. Deseori ele marchează pe cineva pe tot restul vieţii. Totuşi, mulţi oameni au realizat că, odată cu trecerea timpului, există o oarecare alinare, chiar din cea mai adâncă durere.Cu toate acestea, nu vom putea niciodată să diminuăm vina păcatului. În zilele Vechiului Testament, ziua Ispăşirii însemna o readucere‑aminte a păcatelor, în fiecare an. Erau aduşi doi ţapi, dintre care unul era sacrificat. Apoi preotul mărturisea peste ţapul cel viu „toate nelegiuirile fiilor lui Israel şi toate nedreptăţile lor, în toate păcatele lor“ (Levitic 16.21). Priviţi accentul care se pune pe „toate“! Putem să ne imaginăm ce impact avea aceasta asupra oricărui evreu devotat, bărbat sau femeie. Orice vină uitată din timpul anului era scoasă din nou la iveală în acest moment solemn, în această zi în care toţi fiii lui Israel trebuia să‑şi mâhnească sufletele (Levitic 23.27).Cât de diferit este pentru credincioşii de astăzi! Isus S‑a dat pe Sine o dată, împlinind astfel voia lui Dumnezeu şi desăvârşind pentru totdeauna pe cei sfinţiţi (Evrei 10.5‑14). Există o aducere‑aminte pentru cei credincioşi, însă are cu totul alt caracter. Avem pâinea şi vinul şi cuvântul Domnului care a spus: „Faceţi aceasta în amintirea Mea“. Indiferent de cât de des ne‑ar acuza vina, putem să ne aducem aminte de semnificaţia acestor simboluri şi să‑L adorăm pe El. S. J. Campbell
Nu poţi cu sânge de animale jertfite pe‑altare evreieşti
Să ai pace‑n al tău cuget şi nici întinările să‑ţi curăţeşti.
I. Watts

12) WIM MALGO-MEDITAŢII ZILNICE

«Domnul nu va părăsi poporul Lui, din pricina Numelui Lui celui mare, căci Domnul a hotărât să facă din voi popo­rul Lui.»  – 1 Samuel 12,22

Cuvântul «dar» marchează anumite puncte de cotitură în mesajul Bibliei; acesta este felul de manifestare al Dumnezeirii. Când Iosif a avut probleme mari în Egipt, ci­tim: «Domnul a fost cu Iosif şi Şi-a întins bunătatea peste el. L-a făcut să capete trecere» (Gen. 39,21). Acest fapt a transformat celula sa într-un palat, căci acolo unde este Domnul este lumină şi dragoste. Acolo nu poate fi nicio­dată întuneric.Când poporul s-a răzvrătit împotriva lui Moise, gă­sim scris: «… Atunci slava Domnului s-a arătat întregii adunări» (Num. 16,19). Prezenţa slavei Domnului a fost «dar»-ul salvator al lui Dumnezeu pentru Moise. Totul s-a luminat în jurul lui.Acelaşi lucru este valabil şi pentru noi. Odinioară, când ne aflam sub puterea întunericului, când eram copii ai mâ­niei ca toţi ceilalţi şi când ne aflam făra speranţă în gheare­le duşmanului, în universul din jurul nostru a strălucit om­nipotentul «dar» al lui Dumnezeu: «Dar Dumnezeu, care este bogat în îndurare, pentru dragostea cea mare cu care ne-a iubit, măcar că eram morţi în greşelile noastre, ne-a adus la viaţă împreună cu Cristos» (Efes. 2,4-5). Nu ar trebui ca viaţa noastră să-I fie dedicată şi să-L laude doar pe Domnul nostru?

13) SĂMÂNŢA BUNĂ

Pentru noi este drept, căci primim răsplata cuvenită pentru fărădelegile noastre; dar Omul acesta n-a făcut niciun rău.  – Luca 23.41

Pe cruce, Domnul Isus a fost batjocorit de oameni, dar şi de cei doi tâlhari, care erau răstigniţi împreună cu El. De la aceşti tâlhari, nimeni nu ar fi putut să se aştepte la milă sau respect. Chiar dacă vreodată ar fi fost în inima lor astfel de simţăminte, totul a fost năpădit de mult timp de stricăciunea păcatului.Unul din tâlhari s-a adresat lui Isus: „Nu eşti Tu Hristosul? Mântuieşte-Te pe Tine Însuţi şi mântuieşte-ne şi pe noi!“. Ce s-a întâmplat însă cu celălalt tâlhar? Dintr-o dată, amărăciunea cu privire la soarta sa a dispărut. El s-a osândit pe sine însuşi şi a recunoscut nevinovăţia Celui din mijloc. Acest tâlhar a privit faţa senină a Mântuitorului care Se ruga pe cruce: „Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac!“. Acest tâlhar a văzut suferinţele Domnului şi probabil a comparat răbdarea Lui liniştită cu gândurile sale rele. Deodată a înţeles: Cel răstignit în mijloc este Hristos, adevăratul Împărat al poporului Său! În ultimele momente ale vieţii, acest tâlhar s-a adresat lui Isus: „Doamne, adu-Ţi aminte de mine, când vei veni în Împărăţia Ta!“. Primul rod al suferinţelor Domnului Isus era vizibil tuturor.

___________________________________

Primite prin Email, prin munca și grija insistentă a unor frați speciali!

Domnul să se atingă de tot mai multe suflete și să le întărească pe Cale!

Advertisements

One thought on “MEDITAȚII CREȘTINE – 13 Aprilie 2014

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s