Ziua Cincizecimii (1)

Ziua Cincizecimii“Lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!”

Fapte, 2.11

.

De-a lungul veacurilor, Dumnezeu rămâne Suveran,  și El rămâne consecvent în principiile și în poruncile Sale pe care Le-a dat spre ascultare omului creat după chipul și asemănarea Sa.

În America, dacă treci dintr-un stat într-altul, conducând mașina ca turist sau job, constați că într-un stat poți avea aparat de depistat radarul polițiștilor, pe când în următorul stat să nu ai acest drept. De pildă, dacă în Nord Carolina e permis acest lucru,   în Virginia  nu te bucuri de acest privilegiu. Dar ce credeți, în cazul în care vei fi depistat cu acest aparat circulând pe autostrăzile din Virginia,  încălcând legea din Virginia, judecătorul va ține cont de pledoaria ta când vei spune că de fapt ai permisul din N.C. unde este ok folosirea acestui aparat, crezi că te va judeca după legea din N.C. sau VA? Ești din NC, da, însă vei fi judecat după prevederile din Virginia.

În mod asemănător, mulți  se vor trezi  înaintea lui Dumnezeu încercând să spună: biserica în care am fost eu membru mi-a dat voie să fac asta sau asta; societatea și cultura în care am trăit a fost ok cu “asta”,  ok cu “cealaltă”. Dar știți ce va zice Domnul Dumnezeu? În judecata Mea, tu nu te afli nici în NC, nici în Virginia, nici în România…, tu te afli sub incidența regulilor și a poruncilor Mele, care sunt mult mai importante decât regulile stabilite de lume.

Să ne rugăm ca Domnul să ne ajute să ne dezlipim de legile pământului și ale lumii, care contravin principiilor lui Dumnezeu,  și să ne alipim cu toată inima noastră de legile lui Dumnezeu.

Vedem însă că astăzi  e tot mai dificil să facem asta, Biblia apare omului din ce în ce mai demodată, oamenii devin tot mai puțin atrași de Scriptură. De ce? Pentru că ei sunt tot mai lumești, mai în pas cu moda timpului lor, iar Biblia evident că e  demodată pentru astfel de oameni, tot mai puțin relevantă. Asta și deoarece ei caută alte mijloace prin care să să ajungă la cunoaștere și la împlinire, la satisfacție, și atunci omul lasă Biblia la o parte.

Dar auziți ce spune cuvântul lui Dumnezeu despre mulțimea aceea de oamenii adunată la Ierusalim în Ziua Cincizecimii:

În ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. Deodată, a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei şi s-au aşezat câte una pe fiecare din ei. Şi toţi s-au umplut de Duh Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească. Şi se aflau atunci în Ierusalim iudei, oameni cucernici din toate neamurile care sunt sub cer.” (Fapte, 2.1-5)

Toţi se mirau, se minunau şi ziceau unii către alţii: “Toţi aceştia care vorbesc nu sunt galileeni? Cum, dar, îi auzim vorbind fiecăruia din noi în limba noastră, în care ne-am născut? Parţi, mezi, elamiţi, locuitori din Mesopotamia, Iudeea, Capadocia, Pont, Asia, Frigia, Pamfilia, Egipt, părţile Libiei dinspre Cirena, oaspeţi din Roma, iudei sau prozeliţi, cretani şi arabi, îi auzim vorbind în limbile noastre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!” (Fapte, 2.7.11)

Cum se face că-i auzim pe acești oameni de diferite limbi, vorbind în limba noastră? Dar ce auzeau vorbindu-se? – “lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!

Trăim o vreme în care oamenii cred că lucrurile minunate sunt într-altă parte și cred că dacă vrei să fii complet puzzle, să fii dat peste cap, să fii atins, să fii marcat – nu trebuie să privești în Biblie, trebuie să te uiți într-altă parte. Dar auziți, oamenii aceștia spuneau “auzim în limba noastră lucrurile minunate ale lui Dumnezeu“. Dar să știți că un creștin adevărat nu cunoaște altceva care să-l încânte precum sunt lucrurile minunate ale lui Dumnezeu. Glorie Domnului!

Și astăzi oamenii caută tot felul de lucruri care să-i satisfacă, au tot felul de gânduri și de idei  care să înlocuiască aceste “lucruri” cu ceea ce li se va părea lor extraordinar –  fascinația ecranului, plină de imagini plăsmuite de om ca să-l atragă și să-l satisfacă în fel și chip. Însă să remarcăm,  cine are privilegiul de-a auzi ceea ce vrea Domnul să spună, vor ajunge și ei să zică ca aceia de la Cincizecime: “auzim vorbind în limbile noastre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!

Să ne rugăm Domnului să avem această dragoste și această dorință deplină, sinceră, de a auzi lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!

Pierdem nespus de mult că nu știm cum de se întâmplă că, deși nu ne aduce nimeni cu pușca la spate,  venim în biserici, dar odată intați, gândurile și preocupările ne sunt furate de la a (vedea) auzi despre lucrurile minunate ale lui Dumnezeu! Adesea folosim nechibzuiți timpul,  chiar și în Casa Domnului. Să ne rugăm Domnului, să ne ajute să fim fascinați, mereu și mereu,  și atrași de lucrurile minunate ale lui Dumnezeu!

Cuvântul lui Dumnezeu, în sine, are putere. (Luca,1.37). Cuvântul lui Dumnezeu nu trebuie explicat foarte mult, pentru că explicația nu are mai multă putere decât îl are Cuvântul. Cuvântul Lui este acela care are putere. Și credința ne vine, prin ce? Prin auzire. Auzirea a ce? Prin auzirea Cuvântului. Glorie Domnului!

Și privilegiul de a fi împreună și  de a auzi Cuvântul este ceva extraordinar, ceva fenomenal. Dar știți dvs.,  Diavolul are o plăcere sadică să fure, căci el este de la început un hoț și un mincinos și tatăl minciunii. El  fură ceea ce-i este folositor omului. “Ce dulci sunt cuvintele Tale pentru cerul gurii mele! Mai dulci decat mierea in gura mea!” și “judecatile Domnului sunt adevarate, toate sunt drepte. Ele sunt mai de pret decat aurul, decat mult aur curat; sunt mai dulci decat mierea, decat picurul din faguri.” (Ps.119:103; Ps. 19.9-10)

O, cât de trist este că omenirea și lumea de azi,  orice altceva cred că sunt poruncile și cuvintele Domnului Dumnezeu, numai ceea ce de fapt sunt, nu cred. Să avem dragoste față de lucrurile minunate ale lui Dumnezeu.   Amin!

De îndată ce ți se deschid ochii priceperii ca să înțelegi lucrurile minunate ale lui Dumnezeu,  Nu-ți mai dorești nimic altceva, asta dacă nu lași cumva vreo breșă prin care vrăjmașul-hoțul să-ți fure bucuria auzirii cuvântului Lui Dumnezeu… de sub ochii tăi! Doamne ferește!

De aceea,  este foarte dificil pentru mulți oameni ca în vremurile acestea să-L slujească pe Dumnezeu pentru că sunt prinși mereu în această dilemă, să placă lumii (publicului), să fie atractivi, sau să placă Domnului. Nu trebuie să împodobim sau să schimonosim Cuvântul, ciopârțindu-l. Căci el este important în sine, așa cum ni L-a  lăsat Domnul. Oamenii din timpul bisericii primare, născută prin puterea Duhului la Cincizecime, au fost pătrunși de lucrurile minunate ale lui Dumnezeu și aceasta a dat suc și viața creștinismului trăit de ei.

Sunt câteva lucruri de spus atunci când vorbim de Coborârea istorică a Duhului Sfânt la 50 de zile de la Învierea lui Isus Hristos.

Însă, unul dintre lucrurile care nu-mi plac, este acela că această sărbătoarea este numită de mulți creștini  sărbătoarea de Rusalii. Ce înseamnă rusalii? Lumea  păgână  avea o sărbătoare la jumătatea lunii mai- începutul lunii iunie numită de ei Rusalii (Trandafirii – lb.latină: trandafir-rosa)  de conotație idolatră și pur lumească, o Sărbătoare a morților de lumea păgână.  Biserica Seculară a avut o gândire de marketing și a găsit că e mult mai ușor să strângă lumea  la o zi de sărbătoare  și închinare, că va fi și o tranziție mai facilă de la păgânism la creștinism,  și așa au  adoptat un nume lumesc (rusalii-trandafirii).

Însă creștinilor evanghelici le pace mai mult numele “Cincizecime“, “Pentecost” sau sărbătoarea “Pogorârea Duhului Sfânt“.

Frații și surori, să nu preluăm lucruri fără să fim siguri că sunt corecte și în concordanță cu ceea ce am auzit a fi lucrurile minunate ale lui Dumnezeu.

Așadar, fraților, noi nu sărbătorim Rusaliile, ci sărbătorim Ziua cincizecimii, celebrăm Pogărârea Duhului Sfânt în poporul adunat în cinstea Domnului pentru a primi făgăduința Sa:

Pe când Se afla cu ei, le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte acolo făgăduinţa Tatălui, “pe care”, le-a zis El, “aţi auzit-o de la Mine. Căci Ioan a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veţi fi botezaţi cu Duhul Sfânt.” […] Si voi veţi primi o putere, când Se va coborî Duhul Sfânt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudeea, în Samaria şi până la marginile pământului.” (Fapte, 1.4-8)

Făgăduințele Lui Dumnezeu…

Este o sărbătoare care este în calendarul evreiesc, cunoaștem ce semnificație are, este o sărbătoare poruncită de către Dumnezeu și dacă ne uităm cu atenție, vedem că toate evenimentele majore din viața Domnului Isus Hristos au fost împlinirea profețiilor și aceasta este împlinirea unei profeții, a unui simbol care a existat în practica poporulului lui Dumnezeu, Israel. Nu a fost deloc la întâmplare coborârea Duhului Sfânt, căci Dumnezeu a pregătit totul de dinainte. Domnul Isus a murit atunci când trebuia să moară, după Scripturi, a înviat când trebuia să învieze, după Scripturi, Duhul Sfânt a coborât când trebuia să coboare, după Scripturi – atunci când au vestit și prorocit Scripturile Domnului. De aceea când ne gândim la ziua “aceasta”, un prim cuvânt care ne vine este “făgăduințe” sau “promisiuni” ale pui Dumnezeu. Domnul Isus le-a făgăduit Duhul Sfânt-Mângâietorul, care-L va trimite Tatăl, atunci când El se va înălța la Cer:

Totuşi vă spun adevărul: vă este de folos să Mă duc; căci, dacă nu Mă duc Eu, Mângâietorul nu va veni la voi; dar, dacă Mă duc, vi-L voi trimite.” (Ioan, 16.7)

Cu o exactitate matematică, tot ceea ce Dumnezeu a făgăduit, tot ceea ce Dumnezeu a promis, s-a împlinit. Mai sunt însă oameni care mai spun cu neîncredere “Este oare Biblia adevărată?” Ceea ce trebuie să facă este să privească care sunt făgăduințele făcute de Dumnezeu și să vadă care sunt și împlinirile și va vedea că ceea ce zice că face, El face. Dacă ne uităm și vedem că ceea ce Dumnezeu a făgăduit, s-a împlinit, cu siguranță că putem privi în viitor și putem fi convinși că ceea ce a spus Dumnezeu că se va întâmpla, se va întâmpla cu siguranță. Și făgăduința aceasta a lui Dumnezeu este tare, este neclintită, ea nu poate fi tăgăduită.

Niște cercetători din Anglia au luat cartea Daniel și au notat profețiile  să vadă dacă și cum s-au împlinit prorociile. L-au numit Proiectul Daniel. Moderatorul emisiunii TV a spus din capul locului că el nu are nici o religie – “Eu nu sunt religios.” Au început și pus  în paralel: Biblia – evenimentul; Biblia – evenimentul…

La sfârșit, acel moderator a spus “Sunt foarte bulversat. Să spun că toate acele evenimente întâmplate sunt la întâmplare.“, zice omul, “Îmi este foarte greu; ce poți să faci în această situație, după confruntare, profeție-eveniment din istorie, constatând împlinirea lor, este fie să ignori pe mai departe Biblia, să nu-ți pese…; fie să accepți adevărul și să-L crezi pe Dumnezeu.

Dar mult mai important e ceea ce-i spune Dumnezeu lui Daniel despre lucrurile acestea și despre vremurile acestea. Trăim vremuri în care nu oricine înțelege anumite lucruri:

“Multi vor fi curatati, albiti si lamuriti; cei rai vor face raul si niciunul din cei rai nu va intelege, dar cei priceputi vor intelege.” (Dan.12:10)

Niciunul din cei rai nu va intelege, dar cei priceputi vor intelege, dar cei pricepuți vor înțelege.

Niciunul din cei rai nu va intelege, făgăduința lui Dumnezeu, proorocia, cuvântul lui Dumnezeu. Vremurile, le spune Dumnezeu contemporanilor din acea vreme,

Cât de mari sunt semnele Lui si cât de puternice sunt minunile Lui! Imparatia Lui este o imparatie vesnica, si stapânirea Lui dainuie din neam in neam!” (Dan.4:3)

Fariseii si saducheii s-au apropiat de Isus si, ca sa-L ispiteasca, I-au cerut sa le arate un semn din cer. Drept raspuns, Isus le-a zis:Când se insereaza, voi ziceti: “Are sa fie vreme frumoasa, caci cerul este rosu.” Si dimineata, ziceti: “Astazi are sa fie furtuna, caci cerul este rosu-posomorat.” Fatarnicilor, fata cerului stiti s-o deosebiti, si semnele vremurilor nu le puteti deosebi? Un neam viclean si preacurvar cere un semn; nu i se va da alt semn decat semnul prorocului Iona.” (Matei, 16.2-4)

Nu pot vedea semnele timpului, căci cei răi nu vor înțelege. Doar cei pricepuți, care pot înțelege că cuvântul lui Dumnezeu rămâne  în veac  și el este Da și Amin în ciuda oricărui progres al științei, care, dimpotrivă, certifică și mai mult autencticitatea lui Dumnezeu! Glorie Lui Dumnezeu!

Cuvântul lui Dumnezeu rămâne neclinitit, căci el dăinuie cum spune psalmistul, din veșnicie în veșnicie.

Toți erau uimiți și se mirau de lucrarea Duhului Sfânt în și peste adunarea lui Dumnezeu din ziua Cincizecimii.

Dar oamenii greu la cerbice și batjocoritorii își bateau joc si ziceau: “Sunt plini de must!

Însă, apostolul “Petru s-a sculat in picioare, cu cei unsprezece, a ridicat glasul si le-a zis: “Barbati iudei si voi toti cei care locuiti in Ierusalim, sa stiti lucrul acesta si ascultati cuvintele mele! Oamenii acestia nu sunt beti, cum va inchipuiti voi, caci nu este decat al treilea ceas din zi. Ci aceasta este ce a fost spus prin prorocul Ioel: “In zilele de pe urma, zice Dumnezeu, voi turna din Duhul Meu peste orice faptura.” (Fapte, 2.14-17)

Cu alte cuvinte, Petru le zicea așa: Fraților de ce vă mirați? Ceea ce vedeți și auziți nu este decât împlinirea Cuvântului, a făgăduințelor lui Dumnezeu. Amin.

Advertisements

One thought on “Ziua Cincizecimii (1)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s